În multe localităţi din ţară, au secat fântânile de la secetă. Zilele trecute, cât a plouat scurt, oamenii din satul Cucuteni, Dâmboviţa, de exemplu, se grăbeau cu găleţile după stropi, pe la colţurile caselor
Elena Olaru nu merge prea des la una dintre fântânile din capul satului unde locuieşte. Nu neapărat pentru că ştie că e inutil (cele mai multe fântâni de aici au secat şi stau căscate doar cu mâl la fund). Ci pentru că, spune ea, când o vede acolo la găleată, iese una, Maricica, o locuitoare din împrejurimi, şi-i face scandal că se foloseşte de rezerva preţioasă. Iar dacă e ceva ce nu-i place Elenei, ăla e scandalul. Aşa e la Cucuteni, comuna Moţăieni, judeţul Dâmboviţa. Unii se mai ceartă uneori de la apă. Care n-are puţ, cară ori cu spinarea, ori cu căruţa apă de la o cişmea amplasată la intrarea din sat. Unii-şi cheamă la telefon rudele mai tinere să le-aducă apă, de la distanţă, pe drumul ce şerpuieşte din satul cocoţat pe deal spre comuna-mamă, Moţăieni. Pentru că în Cucuteni e reţea de telefonie. Şi s-a tras şi gaz. E bine. Atâta tot, că oamenii nu au apă.
Apa care vine cu pompierii Cucuteni nu e singurul sat în situaţia asta. Presa locală a informat zilele trecute cum în alte zeci de localităţi din Dâmboviţa, Mehedinţi sau Bistriţa-Năsăud au secat fântânile. A fost (şi încă mai este) secetă mare. Florin Iordache, primarul comunei Moţăieni, de care ţine Cucuteni, spune că lipsa apei curente în satul component e o belea de ani de zile, în lipsa unei reţele de alimentare. Seceta de anul ăsta însă l-a împins să ceară, în ultimele zile, ajutorul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă. Au adus pompierii apă şi au dat-o la săteni. Grăbiţi să preia preţioasa rezervă, câţiva mai vânjoşi au luat cu bidoane mari de sute de litri mai mult decât li se cuvenea. Ceilalţi au trebuit să se mulţumească cu bidoane mai mici, cu jumătăţi de căldare, după cum au prins.
Prima ploaie într-un sat lovit de secetă Pe uliţele Cucuteniului stă să plouă. Stă de marţi, dar mai mult păcăleşte sătenii cu picături răzleţe sau câte o rafală violentă, de câteva minute. Ar fi prima ploaie decentă de luni de zile. De asta, pe drum coboară sub o umbrelă colorată bătrânul de 90 de ani Iulian Stoica. E prima oară vara asta când s-a gândit să scoată umbrela de la naftalină. Merge cu fică-sa, cu treabă, să dea "la două viţele apă". Cumva, totul se leagă aici de apă. Iulian Stoica se uită la picurii care se adună pe jos. "Aaa, păi, nu plouă! Aşa e de ieri!", zice, dezamăgit. "E de mult secetă. S-a uscat tot şi pică floarea, fructul. Eu am în grădină fasole, varză, zarzavat, de toate. Şi am fântână în curte. Strâng când plouă apă cu toate jgheaburile de la casă. Şi de băut, am un nepot pe la Moţăieni, are maşină şi-i dau telefon: "Mă, n-am apă!" Vine nepotul cu bidonaşe, ce să fac? Şi mai şi plătesc apa! Ţi-arăt chitanţă. Plătesc că luăm apă de la cişmeaua de la şosea", descrie Iulian Stoica sistemul bine ticluit prin care îşi potoleşte setea. De alături, fiica lui Iulian Stoica, zice că, e drept, au băgat conducte să le-aducă apă. E un proiect cu fonduri de la guvern, vreo 2.700.000 de lei ar costa toată treaba. Doar că de vreo trei ani lucrările s-au evaporat, cum s-a evaporat şi apa din fântâni, şi nimeni nu ştie exact de ce a rămas toată treaba în pom. "A fost cârpeală", e de părerea femeia. Începe să plouă mai tare. Cei doi membri ai familiei Stoica se strâng sub umbrela bătrânului. Calmi, de sub ea asigură că nu-i bai, că nu o să dureze prea mult fericirea. Oamenii din Cucuteni au învăţat să citească ploaia.
"De la moară, cu bidoanele" Pe aici, parcă toţi au curtea plină de bidoane şi butoaie. Mari, mici, mijlocii, de plastic, sute de litri aşteptând să prindă volum. Înapoi în curtea ei, făcând slalom printre găleţi ca să adune apa de ploaie, după ce povesteşte cum se mai ceartă uneori cu vecina Mărioara la fântână, Elena Olaru decretează că ploaia asta e "de mântuială". Şi ieri a ţârâit la fel. A strâns doar de-o găleată. O dă la animale, îşi mai face treaba cu ea. "Dar asta nu ţine mult, că depinde cum o aduce vântul. A arătat la televizor cum a venit ploaia în alte judeţe. A venit cu lemne cu tot. Îmi pare rău de oameni, că îi lasă fără casă. Dar să dea Dumnezeu o ploaie, să rupă cu găleata. Că în grădină nu poţi să mergi de crăpături, îţi rupi picioarele!", zice femeia. De când cu seceta, cu căldurile, Elena, la cei 71 de ani ai ei, cară apă cu spinarea "de la moară, cu bidoanele". "Că asta e situaţia". Cândva îi mergea mai bine. Era persoană importantă. În comunism, era artistă de muzică populară, spune că-i apărea chipul pe afişe la Târgovişte. Participa la şedinţele sfatului popular, cu mândrie. "Şi ce vorbeam acolo, aia se rezolva. Acum, noi vorbim, noi auzim. Apa e cea mai principală problemă aici. Apa s-o fi terminat fostul primar şi după aia să se fi ocupat de sat. Că a băgat conductă şi degeaba", spune Elena. Aici, femeia se enervează. Zice că, într-o zi, după ce şi-ar termina treaba prin curte, s-ar duce la fostul primar şi l-ar "lua de gât". Şi i-ar zice aşa: "Unde-i banii?". Atâta tot. "Unde-i banii noştri?". "Care-i facem greu, aia-i întrebarea!".
SECETA LA PRIMĂRIE "Culturile agricole sunt compromise" Noul primar de Moţăieni, Florin Iordache, e oarecum tehnic când vorbeşte despre seceta din Cucuteni. "Ca în toată ţara, s-a instalat o secetă prelungită şi destul de serioasă", spune. Apoi întăreşte: "În sensul că a fost însoţită de temperaturi foarte mari". La Cucuteni este o problemă cu apa de băut, pentru că acolo alimentarea se face numai din fântâni, zice primarul. "Ţărăneşte, că asta e situaţia. Ca urmare a lipsei precipitaţiilor nivelul apei din fântânile lor a scăzut foarte mult. Într-unele fântâni s-a ajuns la fund, la mâl, în unele se mai refăcea cât de cât apa pe timpul nopţii, dar, fiind folosită şi pentru oameni şi pentru animale, a tot scăzut. Aşa că am apelat la serviciul pentru situaţii de urgenţă, la prefectură", spune Florin Iordache. Săptămâna aceasta se aşteaptă să apeleze din nou la pompieri. Vinerea trecută şi sâmbătă, aceştia au adus patru maşini, de câte cinci tone pentru săteni. "Şi cât de cât a ajuns apa... Dar nu chiar. Pentru că şi oamenii înţeleg greşit toată treaba asta. Unii ies cu bidoanele de 500 de litri, de 200 de litri şi nu ajunge la toţi", se plânge primarul. În rest, e pesimist. Niciodată n-a fost "de o asemenea duritate seceta". "Culturile agricole sunt compromise", zice Iordache. "Aici e cultura pomilor fructiferi. Se preconiza o recoltă bună de mere, prune. Ei, din cauza secetei au început să se stafidească şi să pice. Pică înainte de recoltă. Anul agricol e compromis", repetă primarul din localitatea dâmboviţeană.
BĂTAIE PE APĂ Victimele secetei Lipsa apei din fântâni din ultimele săptămâni poate crea aberaţii uneori: un băieţel dintr-un sat ieşean a fost bătut crunt de un vecin pentru că îi risipea apa din fântâna de unde ceruse voie să se aprovizioneze. Copilul a ajuns la spital, iar vecinul le-a spus poliţiştilor că l-a bătut pentru că nu înţelegea să nu mai risipească apa şi aşa puţină din cauza secetei. Cazul acesta se adaugă la întreg tabloul secetei teribile de anul acesta. Anul acesta se înregistrează o situaţie nemaiîntâlnită încă din 1946, avertizează specialiştii. De altfel, în mai multe judeţe - între care Iaşi, Dolj, Covasna, Hunedoara şi Sălaj - seceta a distrus - acesta fiind doar un singur exemplu - culturile de porumb şi floarea - soarelui în proporţie de până la 80-100%.
Recomandările noastre
