Amatorii de fripturi au un risc mai mare de cancer, iar vegetarianii sunt predispuşi la boli de inimă. Meniul ideal e o combinaţie între cele două curente.
Suntem "setaţi" să ne hrănim cu ierburi şi legume sau cu fripturi suculente? Aceasta e dilema care a dat naştere disputei fără final între vegetarieni şi carnivori, în care primii par să câştige teren. Una dintre cărţile de căpătâi ale vegetarienilor este "Studiul China", publicată în 2005. Volumul e o sentinţă de cancer dată tuturor celor care consumă preponderent produse de origine animală şi descrie beneficiile unei alimentaţii vegetariene. Autorul, cercetătorul Colin Campbell, pune rata scăzută a cancerului din China pe seama dietei sărace în proteine animale. Risc de anemie În realitate însă, chinezii înregistrează cele mai multe cazuri de cancer de stomac din lume şi numai anumite forme au dispărut. În plus, şi o dietă vegetariană poate duce la anemie, întrucât organismul nu primeşte o cantitate suficientă de nutrienţi, pe care, în mod normal i-ar asimila din carne şi lactate. "Regimul vegetarian este deficitar în vitaminele D şi B12, iar veganii au o proastă absorbţie a calciului, fierului şi a magneziului. Carnea rămâne cea mai bună sursă de fier pentru om", consideră medicul nutriţionist Corina Zugravu. În plus, deficienţa de B12 creşte şi riscul de boli de inimă. Eliminarea totală a grăsimilor e şi ea greşită. Organismul are nevoie de ele pentru funcţionarea sistemului nervos. Niciun alt studiu nu a mai confirmat ipoteza lansată de Campbell, cum că dieta vegetariană ar ţine cancerul la distanţă. Mai mult, cercetătorii din toată lumea au ajuns la concluzia că cele două regimuri alimentare nu au nicio influenţă în declanşarea unor boli grave şi că singura diferenţă ar fi faptul că vegetarienii au nivelul colesterolului mai mic. Pe de altă parte, un consum mai mare de fructe şi legume asigură organismului vitamine şi antioxidanţi şi scade riscul de a dezvolta afecţiuni asociate obezităţii. "Există şi subcategorii ale acestui regim, de exemplu ovo-lacto vegetarienii, care au eliminat din dietă doar carnea. Problema este că şi o astfel de dietă are un aport mare de grăsimi saturate şi colesterol din cauza ouălor şi a laptelui", conchide nutriţionistul Zugravu. "Vegetarienii au o proastă absorbţie a calciului, magneziului şi a fi erului. Carnea rămâne cea mai bună sursă de fier." CORINA ZUGRAVU, medic nutriţionist Medicii recomandă dieta omnivoră Potrivit medicilor, omul a fost creat omnivor, de aceea cea mai sănătoasă dietă este cea care combină fructele şi legumele cu un consum moderat de produse de origine animală. Pentru un adult, 150-200 de grame de carne slabă pe zi vor asigura necesarul de nutrienţi. Produsele din carne conţin elemente care alcătuiesc structura corpului, precum aminoacizii, şi are, de asemenea, toate mineralele necesare, precum fier, cupru şi fosfaţi, dar şi vitaminele din complexul B, vitaminele A, C şi D. Pe de altă parte, este nevoie să consumaţi cam cinci porţii de legume şi fructe pe zi. Citiţi şi:
- Cele mai bune site-uri care te învaţă să mănânci sănătos
- Căpşunile reduc riscul de infarct
- Laptele, alimentul-minune din frigider
- Oamenii de ştiinţă au calculat care este CEL MAI SĂNĂTOS MENIU DIN LUME
- E bine să scoatem de tot grăsimile din dietă? Declaraţiile surprinzătoare ale nutriţioniştilor
- Alimente-minune de vară: previn îmbătrânirea, hidratează şi au un gust de vis
Recomandările noastre
