Guvernul vrea să creeze poli de creştere prin care să ajute economia, dar o parte a mediului privat spune că nu asta este soluţia.

Bunăstarea economiei are cel puţin o regulă foarte clară, spune Mugur Isărescu, guvernatorul BNR: aceea că "nu apare aiurea şi mai ales prin decrete, pentru că atunci am merge la Guvern şi am da un decret".

Potrivit guvernatorului băncii centrale, atributele care ajută o economie să se dezvolte sunt: resursele naturale, capitalul, tehnologia, un popor muncitor, managementul performant, dar şi politicile consistente, care să dea încredere investitorilor. România s-a dezvoltat în perioada pre-criză datorită investiţiilor străine, absolut necesare în lipsa unui capital local de aceeaşi anvergură, consideră Mugur Isărescu.

Statul să asigure creşterea...

În ţară nu avem o cultură a economisirii, deci "ne trebuie capital străin. Odată cu criza, capitalul românesc aproape a dispărut, a rămas doar sub forma unui capital fizic, care în ultimii ani s-a erodat şi mai tare", a declarat ieri guvernatorul în cadrul unei dezbateri pe teme economice.

Exporturile au crescut mult în ultimii ani, dar calitatea acestora a rămas pe loc. "Produsele se dezvoltă cu clustere. Asta înseamnă că dacă acum poţi să produci mere, vei putea face şi pere, dar nu şi nanotehnologie", a spus Lucian Isar, ministru delegat pentru relaţia cu mediul de afaceri, prezent la acelaşi eveniment. Există însă soluţii. "Se pot utiliza instrumente pentru a aduce cunoaştere industrială în sistem", a spus Isar.

Ministrul promovează, de altfel, ideea construirii unor poli de creştere zonali, în care să alăture companii din aceleaşi industrii, cărora să li se asigure infrastructura necesară. Polii de creştere, cumulaţi cu o politică de menţinere a stabilităţii inflaţiei pentru circa 10 ani, dar şi a deficitelor, pot accelera creşterea economică, spune ministrul. Dacă statul vrea să încurajeze creşterea, atunci ar trebui să investească în capitalul uman, este însă de părere Dan Armeanu, profesor în cadrul Academiei de Studii Economice menţionând că măsurile de austeritate au fost o greşeală. În opinia sa, încurajarea consumului poate fi un factor de creştere.

...sau mai bine achită arieratele Însă mediul privat nu susţine neapărat ideea de "stat activ". "Rolul statului este mai mic într-o economie dezvoltată. Nu poţi folosi cursul, inflaţia, pentru a influenţa creşterea economică", consideră economistul Florin Cîţu. Ideea că deprecierea ar ajuta creşterea economică nu este valabilă pentru economiile emergente, unde exporturile depind mult de tehnologie sau materie primă din import.

Alte elemente influenţează însă puternic creşterea, în mod negativ. De exemplu, euroizarea economiei, care a erodat puternic puterea de cumpărare a celor care au făcut investiţii în moneda europeană şi au venituri în lei, spune Cîţu. "Politica monetară şi fiscală nu ajută creşterea economică, câtă vreme avem probleme legate de arierate care îngreunează circularea banilor în economie. Până nu rezolvăm aceste probleme inflaţia nu ne ajută", a mai spus analistul.

"Politica fiscală şi monetară nu ajută PIB-ul să avanseze, dacă există probleme cu arieratele" FLORIN CÎŢU, economist Citiţi şi:

• Investitori străini: Criza politică poate influenţa creşterea economică a României