Motivare "Zambaccian". De ce Dana şi Adrian Năstase au primit pedepse cu suspendare
- Ionel Stoica
- 12 iulie 2012, 15:05
Curtea Supremă de Justiţie a motivat de ce Dana şi Adrian Năstase au fost condamnaţi la trei ani de închisoare cu suspendare, iar Irina Jianu a fost condamnată la trei ani de închisoare cu executare.
Completul de trei judecători, format din Ana-Hermina Iancu, Vasile Alixandri şi Lucian-Săndel Macavei a analizat mai multe criteri atunci când a decis suspendarea executărrii pedepsei soţilor Năstase. "Analizând şi apreciind felul de viaţă al inculpaţilor, atitudinea lor faţă de familie, îndatoririle sociale, precum şi conduita manifestată pe parcursul procesului penal, inculpaţii prezentându-se la toate termenele de judecată acordate în cauză, cu excepţia acelor situaţii care i-au pus în imposibilitate obiectivă de participare la proces, se constată că acestea nu relevă persistenţa unor deprinderi şi mentalităţi antisociale de natură a impune o reacţie represivă prea severă, adecvată unor asemenea particularităţi, ci, dimpotrivă un potenţial sporit de a reacţiona pozitiv", susţin judecătorii. De asemenea, nivelul de instrucţie şi "buna conduită manifestată în general înainte de săvârşirea faptelor constituie elemente care prezumă că riscul de recidivă este exclus". Minimul special pentru Dana Năstase, "asigură reeducarea acesteia" Înalta Curte a constat că aplicarea unor pedepse cu închisoarea în cuantumul şi orientate spre minimul special prevăzut de lege pentru Dana Năstase şi Irina Jianu "sunt apte să asigure reeducarea acestora". În cazul lui Adrian Năstase, "împrejurările menţionate în cadrul expunerii vizând elementele circumstanţiale ale infracţiunii de şantaj, cu referire expresă la gradul de afectare şi impactul concret cauzat asupra părţii vătămate prin ameninţarea cu dezvăluirea publică a pretinsei sale calităţi de ofiţer sub acoperire în serviciile speciale, în contextul unui scandal public deja declanşat şi în care era implicată şi partea vătămată pentru propria contribuţie avută la efectuarea importurilor, constituie elemente ce reduc semnificativ gravitatea faptei în sine şi impune recunoaşterea lor ca circumstanţe atenuante". Irina Jianu, "a asigurat anonimatul soţilor Năstase" În cazul Irina Jianu, magistraţii au arătat că "executarea pedepsei rezultante urmează să se facă în regim penitenciar, având în vedere că activitatea infracţională, aşa cum a fost concepută şi executată, nu ar fi fost posibilă fără intervenţia inculpatei, dovedindu-se că a avut o contribuţie esenţială la introducerea bunurilor în ţară ca importuri efectuate de SC Vertcon SA, iar acţiunile complementare derulate concomitent - retragerea unor sume importante de bani din fondurile societăţii comerciale, nu au urmărit decât crearea aparenţei că importurile s-ar fi făcut în interesul societăţii, asigurându-se astfel anonimatul soţilor Năstase". Jianu urmărea să se pună bine cu premierul
Cei trei judecători l-au achitat pe fostul premier de acuzaţia de şantaj deoarece nu Năstase i-a cerut Irinei Jianu să-i renoveze casele din Cornu şi Cristian Tell. Jianu a făcut acest lucru din proprie iniţiativă, pentru a rămâne în "graţiile" fostului premier. "Înalta Curte constată că oferirea foloaselor necuvenite inculpatului Adrian Năstase şi primite/ acceptate de acesta nu au avut legătură cu un act al inculpatului Adrian Năstase în cadrul sau în contra îndatoririlor sale de serviciu, ci a reprezentat doar o acţiune a inculpatei Irina Paula Jianu făcută benevol, cel mai probabil, cu motivaţia obţinerii şi prezervării unei relaţii cât mai bune cu unul dintre cei mai importanţi oameni din stat. Or, o asemenea motivaţie, chiar dacă nu este morală, nu echivalează contraprestaţiei pe care o pretinde legea penală de la cel mituit în schimbul primirii foloaselor necuvenite", se arată în motivarea judecătorilor. Percheziţii ignorate În acelaşi timp, judecătorii arată că nu au ţinut cont de percheziţiile făcute de procurori la Cornu, pe strada Zambaccian şi pe Christian Tell deoarece dosarul s-a întors la DNA pentru a obţine întâi un aviz din partea parlamentarilor pentru începerea urmăririi penale faţă de Năstase. Nu a fost luată în considerare nici înregistrarea telefonică dintre Octavian Creţu şi Năstase pe motiv că a fost făcută fără aviz din partea Camerei Deputaţilor. Cum au rămas fără casă Despre imobilul din Christian Tell, judecătorii au considerat că, din punctul lor de vedere, aparţine moştenitorilor lui Paul Opriş, proprietarul în acte al impresionantei case. Chiar dacă a fost renovată de firma lui Jianu, în lipsa unui contract de execuţie, în acte proprietar este fiul lui Paul Opriş, tatăl său decedând între timp. Astfel, Năstase nu poate demonstra că imobilul îi aparţine, chiar dacă DNA a susţinut contrariul. Imobil de milioane "Respectivul imobil aparţinuse numitei Tamara Cernasov - mătuşa inculpatei Daniela Năstase, fiind dobândit de aceasta prin act autentic de vânzare-cumpărare. Imobilul a rămas în proprietatea Tamarei Cernasov o scurtă perioadă de timp, după care, prin contractul de vânzare-cumpărare aut autentificat sub nr.139/29.01.2002 de BNP C.M.G., a fost înstrăinat către Paul Opriş. Pentru a se putea reţine că tranzacţia dintre Tamara Cernasov şi Paul Opriş a fost una fictivă şi că imobilul înstrăinat constituia proprietatea soţilor Năstase, acuzarea trebuia să stabilească că Tamara Cernasov nu deţinuse sumele de bani necesare achiziţionării imobilului de la antecesorii săi (ceea ce ar fi dat naştere prezumţiei că preţul vânzării fusese achitat de soţii Năstase şi, ca atare, erau proprietarii nedeclaraţi ai imobilului) şi că Paul Opriş nu achitase preţul prevăzut în contactul încheiat cu Tamara Cernasov (ceea ce ar fi dat naştere prezumţiei că imobilul nu a ieşit din proprietatea soţilor Năstase)", se mai arată în docuemntul citat. În ceea ce priveşte tâmplăria termopan de la Cornu, Înalta Curte susţine că DNA nu a demonstrat că "valoarea lucrărilor cu geam termopan executate la imobilul din localitatea Cornu, proprietatea soţilor Năstase, să fi fost superioară sumei de 60.000 USD achitată cu titlu de preţ al lucrării". Achitare şi condamnare În dosarul "Zambaccian", Adrian Năstase şi soţia lui, Dana Năstase, au fost condamnaţi, la data de 30 martie 2012, la trei ani de închisoare cu suspendarea executării pedepsei. Adrian Năstase pentru şantaj, iar Dana, pentru "participaţie improprie la folosirea de documente false la autoritatea vamală". Adrian Năstase a fost achitat pentru luare de mită. Soţia acetuia a fost achitată pentru complicitate la luare de mită şi şantaj. Paula Jianu, pedeapsă cu executare Fostul şef al Inspectoratului de Stat în Construcţii, Irina Paula Jianu a fost condamnată la trei ani de închisoare cu executare. Ea a primit doi ani de închisoare pedeapsă pentru folosirea bunurilor societăţii comerciale împotriva scopurilor acesteia şi o altă pedeapsă de trei ani, pentru participaţie improprie la folosirea de documente false la vamă. Jianu va executa doar pedeapsa cea mai grea, anume trei ani de închisoare. Decizia a fost contestată atîât de cei trei inculpaţi, dar şi de procurorii DNA. Încarcerat în dosarul "Trofeul Calităţii" Adrian Năstase este încarcerat la Penitenciarul Rahova unde execută o condamnare de doi ani de închisoare în dosarul "Trofeul Calităţii". Cel de-al treilea dosar deschis pe numele fostului prim-ministru, "Mătuşa Tamara" este în faza de recurs pe rolul Completului de cinci jududecători de la Cureta Supremă. În prima fază a procesului, Adrian Năstase a fost achitat de toate acuzaţiile DNA.