Parlamentul European a suspendat cooperarea cu Consiliul UE în cinci dosare pe teme legate de Justiţie şi Afaceri Interne până când disputa dintre cele două instituţii pe tema Schengen nu este soluţionată, se arată într-un comunicat al Legislativului comunitar.

Disputa a pornit de la decizia Consiliului UE, reunit joia trecută la nivelul miniştrilor de Interne, ca Parlamentul European să aibă doar un rol consultativ în deciziile privind gestionarea Spaţiului Schengen.

Statele membre ale spaţiului Schengen au mai convenit joi, la Luxemburg, asupra posibilităţii de a restabili, temporar, controalele la frontierele interne în caz de presiune migratorie incontrolabilă asupra uneia din frontierele lor externe. Textul acordului prevede posibilitatea pentru statele membre Schengen să introducă din nou controale la frontierele lor naţionale "pentru o perioadă de şase luni care poate fi prelungită timp de alte şase luni" în cazul în care "controlul asupra unei frontiere externe a spaţiului (Schengen) nu mai este asigurat din cauza unor circumstanţe excepţionale".

În replică, membrii Comisiei de libertăţi civile a PE (LIBE) au decis prin vot, luni noaptea, că Parlamentul European va putea ataca la Curtea de Justiţie a UE (CEJ) decizia statelor membre (Consiliul UE) de a schimba baza juridică a evaluării funcţionării acordului Schengen.

În acelaşi timp, LIBE a confirmat amendamentele sale la două proiecte de legi privind reintroducerea temporară a controalelor la graniţele interne (ale spaţiului Schengen) şi mecanismul de evaluare a aplicării acquis-ului Schengen.

Decizia să aparţină ţărilor membre Potrivit Agerpres, textul adoptat de membrii LIBE reiterează că ''migraţia şi trecerea graniţelor externe de către un număr mare de cetăţeni ai unor ţări terţe nu trebuie să fie considerate în sine o ameninţare pentru politica publică şi securitatea internă'' şi subliniază că reintroducerea de controale frontaliere trebuie să rămână doar o măsură excepţională, de ultimă instanţă.

Sunt incluse câteva scenarii care ar putea justifica reintroducerea controalelor: în cazul unei ameninţări grave şi iminente pentru ordinea publică sau securitatea internă, controalele ar putea fi reintroduse pentru cel mult 6 luni. În eventualitatea unei urgenţe ce necesită acţiune imediată, un stat membru poate reimpune controale, din proprie iniţiativă, cel mult 10 zile, perioadă care poate fi prelungită dacă ameninţarea persistă.

În fine, în cazul unor ''deficienţe persistente, grave'' în gestionarea de către un stat membru a sectorului său de frontieră externă a spaţiului Schengen, Comisia Europeană poate decide eventuala reintroducere a controalelor.

În privinţa mecanismului de evaluare Schengen, acesta ar accelera frecvenţa inspecţiilor în teren şi ar introduce sistemul vizitelor neanunţate al unor echipe conduse de reprezentanţi ai Comisiei Europene, pentru a verifica dacă statele membre impun controale la graniţele interne (între ţările din spaţiul Schengen) încălcând normele Schengen. Dacă o deficienţă gravă s-ar constata în modul în care regulile Schengen sunt consolidate la graniţele externe, ar trebui furnizat sprijin statului membru respectiv pentru cel mult 6 luni, inclusiv ajutor din partea Agenţiei UE pentru gestionarea cooperării operaţionale la graniţele externe ale statelor membre (FRONTEX) - susţine textul adoptat de LIBE.

Totuşi, dacă în pofida acestui sprijin statul membru vizat îşi neglijează în mod grav obligaţia de a efectua controale la graniţa externă sau de a îndeplini procedurile de returnare a imigranţilor ilegali, i se poate cere să adopte anumite măsuri specifice care pot conduce la închiderea unui anumit punct de trecere a frontierei cu un alt stat membru. PE, doar informat

Miniştrii de interne din UE au decis, în 7 iunie la Luxemburg, să schimbe baza juridică a regulilor ce guvernează evaluarea Schengen, din articolul 77 al Tratatului privind funcţionarea UE în articolul 70, ceea ce înseamnă că Parlamentul European nu mai poate co-decide în acest domeniu, ci doar este informat adecvat despre deciziile Consiliului UE. Eurodeputaţii consideră că astfel PE şi Comisia Europeană vor fi împiedicate să îşi exercite rolul de supraveghere în numele cetăţenilor UE, iar statele membre vor fi libere să ignore orice eventuale temeri ale PE sau Comisiei.

Mai mult, decizia Consiliului UE a fost luată în timp ce negocierile cu alte instituţii UE erau în desfăşurare. În aceste condiţii, LIBE a hotărât să nu recunoască decizia Consiliului şi să procedeze la votarea legislaţiei privind reintroducerea temporară a controalelor frontaliere (raportul elaborat de Renate Weber, adoptat cu 44 voturi pentru, 5 contra şi 3 abţineri) şi mecansimul de evaluare Schengen (raportul elaborat de Carlos Coelho, adoptat cu 47 voturi pentru şi 3 abţineri).