La nici două săptămâni de la preluarea puterii, uslaşii îşi modifică substanţial mesajele.
Triumfalismul de dinaintea debarcării lui Răzvan Mihai Ungureanu, siguranţa privind soluţiile miraculoase, "cinstea" miniştrilor, ca să nu mai vorbesc de amnezia legată de "îmbunătăţirea urgentă" a nivelului de trai au fost înlocuite de-o tactică a disperării: autoponegrirea. Mai întâi prin câţiva oameni de serviciu din televiziuni, apoi ei între ei, uslaşii lansează o idee uluitoare: că, de fapt, guvernul Ponta e alcătuit din "rezervele" PSD şi PNL, că marii maeştri n-au coborât încă în arenă, că adevăratele vedete vor evolua pe scenă la toamnă, când, după alegeri, laptele şi mierea vor curge în valuri...
Îmi închipui ce-o fi în sufletul echipei etichetată de propriii stăpâni ca fiind de mâna a doua. Căzuţi în capcana revanşei şi populismului deşănţat (pentru că asta înseamnă opoziţia, nu?), au întreţinut iluzii imposibil de transformat în realitate. Jeluirea cu "greaua moştenire" mai ţine o lună-două, după care oamenii îşi vor întoarce plictisiţi privirile în altă parte. Împinşi de la spate de inşii din solda lui Voiculescu şi Vântu, i-au făcut pe români să saliveze abundent la bogăţiile pe care ei, liberalo-pesediştii, le vor revărsa peste capetele flămânde ale populaţiei. Iar acum au în faţă doar blestemul cronic de a nu putea umple nici ei, lăudăroşii lăudăroşilor, visteria.
Înfricoşaţi şi derutaţi (cine cade mâine? cine a plagiat, a escrocat, a colaborat cu Securitatea, KGB-ul etc?), transpiră abundent, dând vina pe împrejurările vitrege. Mitul "titularilor salvatori" pare să le fi dat o nouă speranţă. O speranţă născută din disperare. Cred însă că nici măcar suporterii fanatici nu înghit o asemenea gogoaşă. Florin Georgescu e o "rezervă"? Dar Andrei Marga, Dan Nica şi Daniel Dăianu? Ori Mircea Diaconu? Toţi aceştia sunt oameni de paie?! Dacă aşa îi privesc cei care i-au urcat în funcţii, cum de n-au onoarea să-şi dea demisia? Opinia asupra lor aparţine sprijinitorilor puterii, nu opoziţiei. Uslaşii încep să plătească pentru enorma diversiune construită şi întreţinută începând cu 2007, când au alungat PDL-ul de la guvernare şi când s-au pus bazele politicii actuale.
Mărturisesc: am o jubilaţie prostească auzindu-i şi văzându-i pe mulţi dintre prietenii şi cunoscuţii mei care până zilele trecute tunau şi fulgerau împotriva "portocaliilor". Au amuţit, înghiţindu-şi sideraţi cuvintele. Nu le vine să creadă că, prin încurajările de pe margine, au adus la putere o astfel de haită compromisă şi compromiţătoare. Şi e abia începutul. Să vedeţi ce urmează după atacurile asupra justiţiei, codului muncii, educaţiei. Spre stupoarea chibiţilor care au resimţit plăceri cvasi-sexuale în urma loviturii din Parlament, frauda morală şi profesională reprezintă însăşi esenţa politicii "emanaţilor emanaţi" de Ion Iliescu. Aceştia sunt oamenii de sub flamura uslaşă: marionete programate pentru triumful populismului, pentru restauraţia iliescianistă. Faceţi oricâte permutări vreţi, improvizaţi cât doriţi, şi veţi obţine acelaşi ghiveci: un terci rânced, profund infestat de miasmele hoţiei, incompetenţei, abuzului şi trădării.
Recomandările noastre
