Actualitate
Moțiunea USL stă pe loc din lipsă de trădători. Liderii Opoziţiei caută încă 20 de voturi
Prima moţiune de cenzură anunţată de USL împotriva Guvernului condus de Mihai Răzvan Ungureanu ar putea fi amânată. Demersul opoziţiei, centrat pe situaţia UMF Târgu Mureş, are nevoie de voturi în parlament pentru a trece cu succes, iar acolo actuala putere deţine încă majoritatea, deşi fragilă. Moţiunea de cenzură ar urma să fie şi prima acţiune parlamentară a opoziţiei în actuala sesiune legislativă, care a început la 1 februarie, dată de la care parlamentarii USL sunt în grevă parlamentară.
Conform calendarului anunţat de liderii USL, textul moţiunii ar urma să fie depus, astăzi, de USL, la două luni şi o săptămână de la învestirea Cabinetului Ungureanu. Reprezentanţii USL mizează pe plecarea mai multor parlamentari din partidele de la putere pentru a-şi asigura majoritatea în ambele Camere ale Parlamentului. Deocamdată însă, coaliţia dispune de majoritate, chiar dacă fragilă, iar pentru a se asigura că nimeni nu trădează la votul moţiunii de cenzură - care este secret, exprimat cu bile - va impune propriilor parlamentari, cel mai probabil, să nu participe la vot. Liderii USL au făcut însă apel la aceştia să voteze şi au iniţiat şi o campanie on-line de susţinere a moţiunii, îndemnând oamenii să le trimită e-mail-uri parlamentarilor puterii. Campania nu s-a bucurat de succes: puţin peste 200 de oameni au susţinut iniţiativa USL. Opoziția are 212 voturi și îi trebuie 231
De altfel, USL are nevoie de mult mai multe voturi decât ale celor nouă deputaţi independenţi (printre care și Boldea, aflat în arest) şi ale celor doi senatori neafiliaţi. Pentru adoptarea moţiunii de cenzură sunt necesare voturile a 231 de parlamentari, având în vedere că în prezent sunt ocupate 460 din cele 471 de mandate. Opoziţia cumulează, la ora actuală, în cele două Camere, 212 parlamentari. Coaliţia guvernamentală - formată din PDL, UDMR, UNPR şi deputaţii minorităţilor naţionale- şi-a mobilizat toţi cei 237 de parlamentari. De cealaltă parte, preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat, sâmbătă, că parlamentarii Uniunii vor fi prezenţi în sală la dezbaterea moţiunii de cenzură care va fi introdusă de opoziţie, dar nu vor vota. Este de aşteptat ca la fel să procedeze parlamentarii tuturor partidelor din coaliţie. Pentru a preveni orice situaţie neplăcută, inclusiv parlamentarii care urmau să vacanteze mandatele după numirea lor în alte funcţii, cazul lui Radu F. Alexandru, numit membru CAN, respectiv Marian Sârbu, numit preşedinte al CSSPP, au fost rugaţi să nu demisioneze încă din funcţii până când acţiunea USL nu va fi dejucată. Moţiune numai după constatarea majorităţii În aceste condiţii, liderii USL se gândesc la amânarea moţiunii de cenzură pentru a-şi oferi un răgaz să mai racoleze aleşi de la actuala Putere. Social-democratul Victor Ponta a anunţat, vineri, că, împreună cu Crin Antonescu, vor avea o întâlnire cu grupurile parlamentare ale PSD şi PNL din Senat, pentru a constata şi în mod oficial „reluarea majorităţii" în această Cameră legislativă, iar miercuri se vor întâlni cu grupurile de la Camera Deputaţilor, „pentru a vedea în ce măsură acolo, dincolo de fraudările doamnei Anastase, mai există cu adevărat o majoritate". „În urma acestor consultări, depunem moţiunea de cenzură şi, cel mai probabil, conform termenelor constituţionale, în săptămâna 23-28 aprilie vom vota moţiunea de cenzură", a spus Ponta, dând de înţeles că depunerea moţiunii ar putea fi amânată cel puţin până miercuri. Procedura de debarcare a unui guvern Conform articolului 113 din Constituţie, Camera Deputaţilor şi Senatul, în şedinţă comună, pot retrage încrederea acordată Guvernului prin adoptarea unei moţiuni de cenzură, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor. Moţiunea de cenzură poate fi iniţiată de cel puţin o pătrime din numărul total al deputaţilor şi senatorilor şi se comunică Guvernului la data depunerii. Moţiunea de cenzură se dezbate după 3 zile de la data când a fost prezentată în şedinţa comună a celor două Camere. Dacă moţiunea de cenzură a fost respinsă, deputaţii şi senatorii care au semnat-o nu mai pot iniţia, în aceeaşi sesiune, o nouă moţiune de cenzură, cu excepţia cazului în care Guvernul îşi angajează răspunderea, mai prevede legea fundamentală. Prin urmare, dacă opoziţia are suficiente semnături pentru depunerea moţiunii de cenzură, adoptarea acesteia este, potrivit calculelor, aproape imposibilă, având în vedere şi faptul că parlamentarii puterii ar putea să nu participe la vot.
Ne puteți urmări și pe Google News
Recomandările noastre
