Este administratorul celei mai mari clădiri din țară. Un Palat cu o suprafață de 330 de mii de metri pătrați, iluminat de 60.000 de becuri, în care se consumă 20 de mii de topuri de hârtie pe an. Secretarul general al Camerei Deputaților, Gheorghe Barbu, a povestit într-un interviu acordat Evenimentului zilei cum s-a descurcat cu întreținerea unei Case atât de mari pe perioada crizei.

EVZ: Care a fost cel mai dificil moment cu care v-aţi confruntat în carierea dumneavoastră de secretar general? Gheorghe Barbu: Cel mai greu moment a fost când un angajat al TVR s-a aruncat de la balcon, pentru că gestul său în sine este cu totul special. Nu-l comentez, dar atunci, în situația în care nu am fi fost în regulă din punct de vedere al legitimării, acreditării, accesului aș fi fost unul dintre principalii vinovați. Pentru că, printre altele, răspund și de securitatea acestei clădiri. A fost dificil să reduceţi cheltuielile în perioada asta de austeritate? Toată lumea trăieşte cu impresia că la Parlament, şi cu aleşii şi cu clădirea în sine, se face aşa o risipă de bani... Vă dau niște exemple. Bugetul s-a redus de la 260 de milioane de lei, cât era în 2008, la 198 de milioane de lei. Casa asta funcționează.

Ce fel de economii aţi făcut, stingeţi luminile mai devreme? Se sting luminile în primul rând afară. Afară, de jur-mprejurul clădirii sunt stâlpi de iluminat. Casa este mare, cu toate terenurile... Prima măsură a fost: se aprind din doi în doi. A doua - iluminatul din exterior: am stabilit un orar mai scurt. În interiorul clădirii, am introdus un sistem automatizat în anumite săli și culoare. Avem iluminat de veghe, normal și VIP. Adică, cineva îl sesizează pe dispecer, îi spune că este program și se aprinde lumina. Trebuie să știți că aici s-au schimbat zeci de mii de becuri. Noi avem 60.000 de becuri în Casa asta. În plus, nu toate lifturile rămân în funcțiune, am introdus un orar. Numai Camera Deputaților are 20 de lifturi. Pe zece dintre ele le-am reparat.

Aţi făcut şi reduceri de personal? Mai întâi, a fost o reducere la cheltuielile de personal. Nu se mai plătesc ore suplimentare, dăm recuperări. De când sunt secretar general am limitat angajările drastic, drept urmare avem cu peste o sută de locuri ocupate mai puţin faţă de ce am moştenit. N-am făcut o disponibilizare colectivă. Au fost pensionări, transferuri, detașări, plecări voluntare. Apoi, am făcu economii la carburanți. Am propus și Biroul Permanent a aprobat reducerea normativelor la cantități cu 20% pentru toată lumea, indiferent că mașinile sunt la dispoziția conducerii Camerei, a șefilor de comisii, a staff-ului, care se aplică în fiecare an. Și, nu în ultimul rând, nu mai multiplicăm toate legile în același volum. Ele sunt acum pe site, parlamemtarii au la dispoziție internetul. Câtă hârtie aţi economisit? Mi-e greu să vă răspund. Erau contractate 30.000 de topuri de hârtie în urmă cu un an, acum sunt undeva la 20 -22 de mii de topuri. Pare mult, dar nu doar legile, ci și rapoartele comisiilor se multiplică. Dar, de exemplu bugetul, care știți cât este de mare, nu-l mai punem pe hârtie, ci pe CD-uri. La Senat, după iarna aceasta atât de grea, a curs apă din tavan. Camera cum s-a descurcat? Gerul a afectat clădirea, deşi pare indestructibilă când te uiţi din afară? Că a plouat la Senat, asta se poate întâmpla oriunde, și acasă, dacă ai o țiglă care a căzut și n-ai văzut-o, darămite aici unde această clădire are 330 de mii de metri pătrați construiți. Are peste 200 de kilometri de rețele. Clădirea se apropie de 30 de ani de când s-a dat în funcțiune. Aici e complicat și orice reparație la clădire costă foarte mult, indiferent cine o gestionează.

Aţi avut nişte probleme cu ţevile peste iarnă.. Sub sala de plen este un mare hău, pe acolo vine ventilația și aerul cald intră pe dedesupt și încălzește podeaua. Nu numai acolo. Și atunci când e frig și curenții circulă pe acolo se sparg conducte, calorifere... Am avut multe evenimente de acest soi și le-am gestionat cum am putut.. nopțile, week-endurile, am izolat părți, am găsit alte soluții. Sunt unele lucrări pe care le putem face cu forțe proprii și cumpărăm materiale și unele care sunt mult prea mari ca să le rezolvăm cu personalul pe care îl avem. Aceste chestiuni le vom scoate la licitație, am căutat resursele financiare în bugetul pe care îl avem.

Aţi făcut un calcul estimativ? Ca și variație, cu materiale plătite .. s-ar putea să se ridice undeva între 2- 3 miliarde de lei vechi. Turismul parlamentar este o activitate profitabilă, cam cât aduce anual? Aici intră aproape 150.000 de oameni pe an. De când sunt secretar general, de trei ani, am avut cam 450 de mii de vizitatori. Am realizat anul trecut cam 2.300.000 de lei din turism. Asta înseamnă 23 de miliarde de lei vechi. Ce văd oamenii în clădire? Au un traseu anume? Sunt trei trasee. Unul este standard - de interior – de regulă sălile ce se închiriază pentru conferințe, simpozioane. Oamenii intră pe holurile mari, se duc la sălile Iorga, Bălcescu, Drepturile Omului care sunt cele mai mari. Se poate vedea și sala de plen, dacă nu sunt lucrări. Dacă vor, pot să vadă și Muzeul Paralmentului.

Mai avem două trasee deschise de când sunt secretar general – unul – se urcă pe acoperiș, pe platou din care se poate vedea Bucureștiul prin lunetă.

Și mai este un traseu în subteran, se coboară două etaje. CV

Gheorghe Barbu

• Gheorghe Barbu a fost ministru al Muncii în perioada 2004 - 2007, și a obținut funcția de deputat în mandatele 2000 - 2004 și 2004 - 2008.
• De asemenea, între anii 1996 –  2000 a condus Consiliului Județean Hunedoara.
• În perioada cât a fost ministru, a eliminat inechitățile din sistemul de pensii, urgentând procesul de recalculare a tuturor pensiilor calculate potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001. Drept urmare, pensiile a 1.614.405 de persoane au fost mărite în anul 2005.
• De asemenea, a inițiat legea 204/2006 privind pensiile facultative și  a înființat prin OUG Comisia de Supraveghere a pensiilor administrate privat.