Puţin peste 30% dintre liceenii din România pun la ciorap banii de buzunar pe care îi capătă de la părinţi. Ceilalţi nu îi dau pe "pacheţel", ci pe gadgeturi, softuri sau distracţii.

Epoca eugeniilor şi a covrigilor pe aţă de la colţul şcolii e deja trecută. Liceenii nu mai aşteaptă pauzele să-şi cumpere pufuleţi, ci să tragă, în spatele şcolii, din ţigară. Noţiunea de "bani de buzunar" nu s-a perimat însă. Doar nevoile s-au îmbunătăţit. Bugetele, dacă le-ai aşeza într-un grafic, ar lua forma veniturilor părinţilor lor. Acum, cu recesiunea, au fost şi ele ajustate. Ţigările, prioritatea numărul unu

Beatrice este elevă în clasa a X-a la Liceul Jean Monnet din Bucureşti. Are "amici" care vin s-o viziteze taman în timpul orelor – aşa că de data asta a chiulit.

Se sprijină pe un Mercedes argintiu, fumează şi ascultă muzică la un iPhone, în timp ce prietenii ei o tachinează: "Haide, Betty, spune tot!". Betty primeşte de la părinţi cam 50 de lei pe zi. Uneori, când tatăl său e în toane bune, îi scapă dublu. Îi cheltuie cam aşa: ţigări – cel mai important lucru - , mâncare la şcoală – uneori - şi ieşiri în oraş. La sfârşit de săptămână, banii de buzunar se suplimentează în funcţie de cum bate din picior acasă: vrea la mall, sare tata cu 200 de lei, să aibă de-un film şi-o cafea. Când e pedepsită – nu capătă nimic. Un calcul simplu arată că eleva cheltuie cel puţin 800 de lei pe lună.

Învăţaţi să pună bani deoparte. Unii n-au însă ce

Kruk International vrea să deruleze un proiect destinat liceenilor. Programul educaţional este dezvoltat alături de asociaţia non-guvernamentală "Şcoala de Valori", iar liceeni din mai multe oraşe din ţară vor învăţa cum să economisească.

Mai întâi însă au făcut un studiu care a arătat că 33,31% dintre liceeni pun banii de buzunar deoparte. Cei care cheltuiesc până la ultimul leu îi aruncă pe ieşiri în oraş (27,15%), pe gadgeturi, dispozitive IT, softuri sau electronice (8,83%) sau pe altceva (30,42%). La întrebări au răspuns însă părinţii adolescenţilor, pentru a se observa obiceiurile adulţilor în a le oferi copiilor lor remuneraţii.

Elevii de la Colegiul Tehnic de Poştă şi Telecomunicaţii "Gheorghe Airinei", din cartierul bucureştean Drumul Taberei, spun însă că n-apucă să pună bani la puşculiţă, pentru că primesc de la părinţi sume mici. Bogdan, Alex şi Vlad, toţi în vârstă de 15 ani şi elevi în clasa a IX a, au la dispoziţie cam 50 de lei pe săptămână. În weekend, mai primesc 20 - 30 de lei, dacă ies în oraş cu prietenii. Banii se duc pe sucuri în barurile din Centrul Vechi sau pe bilete de intrare la film, în malluri, pe mâncare sau pe petreceri organizate acasă. 50 de lei pe lună primesc majoritatea liceenilor de la prăinţii lor, ca bani de buzunar, conform studiului Kruk

LISTĂ. Bogdan, Alex și Vlad (de la stânga la dreapta) își cheltuie banii pe ieșiri în oraș

"Noi suntem, ca să spun aşa, «middle class». Primim cam 50 de lei pe săptămână şi îi dăm pe mâncare şi distracţie. Pe ţigări nu, că nu fumăm.“ VLAD, elev în clasa a IX a

AJUSTĂRI Criza economică "muşcă" şi din banii de pachet

Cei aproape 1.500 de adulţi care au completat chestionarul Kruk au spus că, odată ce veniturile lor s-au redus din cauza crizei, şi banii de buzunar pe care i-au dat copiilor lor s-au împuţinat. 50% dintre au menţionat că au redus drastic sumele pentru odrasle, în timp ce 33% dintre ei au spus că bugetul s-a redus uşor, iar restul de 17% au răspuns că recesiunea nu i-a afectat.

Prin programul derulat de Kruk, liceeni de clasa a IX a din 14 oraşe din România (Arad, Braşov, Bucureşti, Cluj-Napoca, Constanţa, Craiova, Iaşi, Oradea, Piteşti, Ploieşti, Sibiu, Suceava, Târgu Mureş şi Timişoara) vor învăţa cum să-şi gestioneze banii de buzunar.