Sute de studenţi români învaţă în cele mai bune universităţi ale lumii, dar nicio instituţie românească nu a intrat în topuri.
Nicio universitate din România nu a figurat vreodată în primele 500 din lume, deşi universităţile Bucureşti şi "Babeş Bolyai" au fost evaluate de experţi în acest sens. În schimb, peste 150 de studenţi români învaţă în instituţiile de învăţământ superior cotate în topul primelor cinci din lume: 15 la Harvard, 50 la Oxford, 40 la Princeton, etc. Performanţa începe cu clasele primare În cel mai recent top internaţional al universităţilor prestigioase, realizat de publicaţia Times Higher Education, primele 100 de poziţii sunt ocupate în mare parte, de universităţi americane şi asiatice. Cristian Hatu, coordonator de proiecte la "Educaţia 2000+", observă că ţările asiatice, care câştigă anual câteva locuri în topuri, sunt cele care au făcut reforme substanţiale în învăţământul preuniversitar. Hatu e de părere că reforma în universităţi trebuie corelată direct cu cea preuniversitară. "România nu are cum să figureze încă în aceste topuri. În ciuda schimbărilor pozitive făcute, este prea devreme să tindem spre aşa ceva", spune el. Lipsa performanţelor în cercetare, a unei legături puternice între universităţi şi angajatori şi neputinţa de a atrage bani spre universitate sunt trei dintre piedicile principale ce menţin universităţile româneşti în obscuritate, este de părere Alexandru Ghiţă, preşedintele grupului "Educativa". "Este evident că vor trece zeci de ani până să punctăm la criteriul cercetării, care presupune existenţa unor laureaţi Nobel şi articole în publicaţii ISI (cele mai prestigioase reviste de ştiinţă)". Angajatorii în universităţi Preşedintele "Educativa" e de părere că există soluţii pentru creşterea vizibilităţii şi a performanţei, care ţin, în mare parte, de deschiderea spre mediul privat şi internaţionalizare. Ca strategie realizabilă pe termen mediu şi lung, universităţile ar trebui să-şi propună să atragă profesori de la universităţi celebre, să investească în centre de carieră eficiente, să im plice angajatorii în activitatea universităţii şi să valorifice, prin consultanţă, produse, studii, etc, cunoaşterea pe care o au". "Vor trece zeci de ani până să punctăm la criteriul cercetării, care presupune existenţa unor laureaţi Nobel şi articole în publicaţii ISI .“ ALEXANDRU GHIŢĂ, preşedintele grupului „Educativa”
Recomandările noastre
