Politica
Analistul moldovean Igor Caşu: „Nimeni nu mai vrea unirea cu România”. Ce ghinion istoric stă în calea Republicii Moldova
Apreciatul politolog de la Chişinău afirmă că identitatea românească în Republica Moldova are o şansă doar prin integrarea acestei ţări în Uniunea Europeană. Ghinionul face ca aspiraţiile europene să se împiedice în criza economică, iar la Chişinău dragostea trece prin stomac
EVZ: Republica Moldova rămâne la confluenţa a două lumi, o limbă de pământ între Est şi Vest, şi nu există semne evidente că această oscilaţie va căpăta în cele din urmă o direcţie clară. Cum comentaţi acest balans perpetuu în care se află ţara dv.? Igor Caşu: Explicaţia o reprezintă trecutul recent, consecinţele regimului sovietic, care n-au fost doar politice, ci şi sociale şi demografice. Apoi a contat mult problema transnistreană pentru că politica externă a Republicii Moldova a fost făcută la Tiraspol, din 1991 şi pot spune până în 2009. Acum există o orientare pro-europeană, dar alianţa aflată la putere nu are o majoritate clară, există încă teama unui scrutin care ar putea aduce comuniştii din nou la putere. Un alt element important al ezitărilor îl reprezintă ghinionul suprapunerii crizei economice, care afectează creşterea economică şi nu uşurează misiunea politicienilor. Însă trebuie să alegem, oscilare Est-Vest nu poate fi fără capăt. 70% din basarabeni s-au pronunţat în 2009 pentru UE, chiar dacă în 2011 acest procent a scăzut. Speranţa spre integrare stă în stabilitatea politică şi în ducerea la bun sfârşit a mandatului actualei majorităţi, până în 2014. Doar 15% din populaţie mai votează cu România
EVZ: Mai există o susţinere publică şi voinţă politică pentru unirea cu România sau se optează mai degrabă spre intrarea în UE, care ar rezolva problema graniţei de pe Prut şi ar asigura o confluenţă între românii de pe ambele maluri? Igor Caşu: Unirea privită ca absorbţie a Republicii Moldova de către România nu mai este o soluţie de actualitate. Există doar calea integrării europene care ar dizolva practic graniţele. Sondajele arată că doar 15% din populaţie mai optează pentru unirea cu România. Însă există o puternică îmbrăţişare e identităţii româneşti, în mediul cultural, al populaţiei active şi al intelectualităţii. De ce nu dispar comuniştii din peisaj
EVZ: Republica Moldova a avut şansa unei reformări mai timpurii a regimului comunist, odată cu perestroika introdusă de Gorbaciov. Poziţia critică la adresa puterii era de neconceput în România anilor ’80, în timp ce la Chişinău acest lucru exista. Paradoxal, în 2012 această despărţire de trecut încă nu s-a produs. De ce nostalgiile comuniste sunt încă atât de puternice? Igor Caşu: În România, regimul comunist a fost foarte dur, represiv până în ultima clipă. În Moldova a fost mai puţin represiv, mai deschis, şi de fiecare dată Partidul Comunist a dat senzaţia că poate fi reformat. După scăderea dramatică a nivelului de trai din anii ’90, nostalgiile comuniste au revenit. Oamenii asociază tot timpul un regim politic cu nivelul lor de trai. Ameliorarea condiţiilor de viaţă s-a produs abia după 2000, iar decomunizarea adevărată putem spune că a început în 2009. E nevoie să demonstrăm că desprinderea de Rusia este dublată de ridicarea calităţii vieţii. Apoi, abia acum avem o comisie de cercetare a ororilor comunismului, similar procesului din România. Fără dovezi certe, nostalgiile nu pot fi anulate. Trebuie să arătăm că nu a existat un comunism bun şi unul mai puţin bun sau mai rău. Comunismul a fost un regim criminal până în ultimul deceniu. Ieşirea din blocajul politic este aproape
Ne puteți urmări și pe Google News
EVZ: Republica Moldova are ceva de învăţat de la România în privinţa sistemului politic, atât timp cât actuala configurare parlamentară menţine de trei ani blocajul politic, prin faptul că încă nu aţi putut numi un preşedinte? Igor Caşu: Ne apropiem de un compromis, sunt înclinat să cred că acest moment nu este departe. Prerogativele preşedintelui vor fi reduse drastic şi ne îndreptăm spre modelul german. PD şi PDLM s-au pronunţat deja pentru numirea unui preşedinte care să nu fie membru politic, cu valoare simbolică, fără a putea demite premierul sau dizolva parlamentul. Liderul PL, Mihai Ghimpu trebuie să fie responsabil şi să accepte acest compromis, calculele sale fiind mai degrabă electorale, adresându-se propriilor susţinători. Dar acest blocaj este pe cale să se rezolve.
Recomandările noastre
