Fondul Monetar Internaţional îşi începe astăzi vizita în România. Guvernul a atins ţintele macroeconomice fixate în acord cu Fondul. Cu toate astea, reforma companiilor de stat, reducerea arieratelor acestora şi a arieratelor autorităţilor locale, îmbunătăţirea colectării impozitelor şi a absorbţiei fondurilor europene sunt reforme care au întârziat şi care vor fi cel mai probabil printre obievtivele pe care Fondul le va fixa pentru România în actuala vizită.

O serie de reforme ar trebui grăbite, aşa încât veniturile bugetare să crească, iar statul să nu mai ia măsuri dure pe partea de cheltuieli.

De altfel, potrivit documentului Fondului, pentru că veniturile au fost insuficiente anul trecut, statul a trebuit să ia măsuri mult mai dure decât se anticipase pentru scăderea cheltuielilor, așa încât să se atingă ținta de deficit. Potrivit documentului FMI, dacă economia şi reforma fiscală fac progrese, atunci îngheţarea salariilor în acest an poate fi rediscutată.

Mihai Tănăsescu, reprezentanul României la FMI, declara recent pentru revista Capital că dacă s-ar recurge în acest an la o creştere cu 5% a salariilor bugetarilor, atunci deficitul bugetar ar creşte (în raport cu ţinta stabilită acum) la un nivel care s-ar încadra încă în obiectivul de 3%. Iată ce scrie în memorandumul Fondului Monetar Internaţional:

- Grăbirea reformelor companiilor de stat - Autorităţile vor atinge cel mai probabil ţinta de deficit bugetar în 2012, dar există câteva măsuri care trebuie luate pentru continuarea reformelor strcturale. Unele întreprinderi de stat au fost reformate, ceea ce nu se poate spune despre altele. Guvernul actual şi-a afirmat angajamentul pentru continuarea reformelor, dar opoziţia pune presiune pe organizarea de alegeri anticipate în iunie 2012.

- Renunţarea la proiectele de investiţii neperformnate - Ţinta de deficit din 2011 a fost atinsă cel mai probabil datorită scăderii chetuielilor bugetare, în condiţiile în care veniturile au fost sub target. Prioritizarea proiectelor de investiţii ar trebui să conducă la abandonarea celor care nu sunt performante. Totodată, România ar trebui să benefcieze de noile reguli UE care îi permit reducerea cofinanţării de la 15 la 5%. În felul acesta se va putea economisi o parte din cheltuielile de capital.

- Scăderea arieratelor – în documentul FMI se menţionează că deşi nivelul lor a scăzut în ultimul timp, cele ale autorităţilor locale şi întrepridnerilor de stat rămân încă mari. Arieratele companiilor stat ar trebui să ajungă la un nivel de 1% din PIB.

- Privatizarea companiilor din energie – Autorităţile au renunţat la angajamentele anterioare care includeau privatizarea unor ponderi majoritare din companiile de distribuire a energiei. În timp ce evoluţiile economice par a pune piedici proceselor de privatizare, perspectivele din sectorul energetic rămân în continuare favorabile, luând în calcul evoluţia preţurilor.

- Absorţia fondurilor europene trebuie îmbunătăţită – Pentru a se atinge acest scop, autorităţile au elaborat lista celor 100 de proiecte finanţate cu fonduri UE care au prioritate, şi a căror implementare va fi strict monitorizată.

- Îmbunătăţirea colectării – Autorităţile au făcut progrese în identificarera ariilor de risc de pe acest segment, în privinţa segmentării clienţilor şi a reorganizării birourilor de colectare dar nu s-a observat cu toate acestea o creştere a nivelului de colectare.

În document se mai menţionează că reforma din domeniul muncii este cea care a permis, cel mai probabil ca în ultimul timp salariile din mediul privat să înregistreze o evoluție pozitivă.

Totodată, dacă evoluţia economică o va permite, atunci îngheţarea salariilor ar putea fi rediscutată.

Deşi costurile de finanţare pentru România au crescut, rezerva valutară a BNR este suficientă pentru a acoperi datoria pe termen scurt ale României.

Creşterea din 2012 este estimată de Fond la 1,8%, în timp ce aceea pentru 2011 la 2%, graţie. În 2012 creşterea ar urma să fie susținută de cererea internă şi de preconizata creştere a absorbţiei fondurilor UE.

Inflaţia este de aşteptat să ajungă la sub 3% în prima parte a anului.

Unul din riscurile anului electoral 2012 este acela că disensiunile politice ar putea afecta imaginea României în ochii investitorilor, ceea ce ar avea consecinţe nefaste asupra creşterii economice, oricum afectată de criza europeană.

Targetul fixat de FMI pentru deficitul bugetar poate ajunge la 2,1% din PIB, 0,2% fiind cheltuieli alocate programului pentru infrastructura rurală sau din oraşele mici.