Gheorghe Ialomiţianu, ministrul finanţelor, spune că proiectele de investiţii cu bani publici reprezintă cea mai bună modalitate de a susţine firmele.
Dacă ar fi să aleagă, pentru a încuraja economia să iasă din criză, între investiţiile publice şi reducerea fiscalităţii, ministrul finanţelor publice, Gheorghe Ialomiţianu, ar opta pentru prima soluţie.
"De ce ne gândim doar la reducerea de impozite şi taxe? Să nu credeţi că în mediul de afaceri lucrul acesta este aşteptat din toate părţile. Nu! Sigur, dacă se întâmplă e un lucru bine-venit, dar mai important e să aloci bani pentru investiţii publice decât să reduci taxe, pentru că automat ai o creştere pe orizontală", a declarat şeful Finanţelor, într-un interviu acordat revistei "Capital".
Care sunt argumentele lui Ialomiţianu? Acesta spune că investiţiile în infrastructura rutieră şi în zona rurală automat produc efecte pe orizontală în construcţii, în timp ce nu toate firmele beneficiază de eventualele reduceri de impozite şi taxe.
Datoria publică va scădea când bugetul va fi pe plus
"De exemplu, societăţile pe pierdere nu vor beneficia de reducerea impozitului pe profit. Dar dacă aloci bani pentru investiţii publice, automat firmele care nu au de lucru vor avea de lucru", susţine ministrul.
Potrivit acestuia, o modalitate de a creşte investiţiile este parteneriatul public-privat, acest gen de proiecte urmând a fi demarate "cu mai mult curaj" în acest an de ministerele Transporturilor, Economiei, Agriculturii şi Mediului. Şeful Finanţelor spune că datoria publică a României a crescut, în 2009-2010, din cauza deficitelor mai mari.
"Noi nu am avut o situaţie favorabilă cum au avut guvernele din 2001-2004 sau din 2005-2008, când s-au privatizat multe societăţi, iar banii au fost folosiţi pentru finanţarea deficitului bugetar. Noi a trebuit să finanţăm deficitul şi să refinanţăm datoria publică", explică oficialul. Conform acestuia, în perioada următoare, România trebuie să înregistreze excedent bugetar "şi atunci sigur că datoria publică se va reduce".
Deficit zero, în 2013
Când se va întâmpla acest lucru? Din estimările ministrului, chiar în următorii ani. "În 2013 s-ar putea să avem un buget la nivel zero, adică să nu avem nici excedent, nici deficit, iar din 2014 ar trebui ca România să aibă un buget cu excedent. Cred că este posibil, pentru că şi criza o să ne lase în pace", afirmă acesta. Ialomiţianu a precizat că nu crede că vor fi probleme de rambursare a împrumutului de la FMI.
"De ce ne gândim doar la reducerea de impozite? Să nu credeţi că în mediul de afaceri acest lucru e aşteptat din toate părţile.“
GHEORGHE IALOMIŢIANU, ministrul finanţelor publice
PERSPECTIVĂ
Cum au evoluat pensiile private în 2011
Cristina Sbîrn
Activele fondurilor de pensii private au ajuns, la finalul anului trecut, la 6,85 miliarde de lei, ponderea în Produsul Intern Brut (PIB) ajungând la 1,25%, potrivit Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP).
La finalul lui 2011, 5,51 milioane de persoane participau la fondurile administrate privat, cu toate că România avea, potrivit Ministerului Muncii, 5,2 milioane de salariaţi.
Diferenţa este reprezentată de faptul că la Pilonul II pot fi şi salariaţii care şi-au încetat temporar raportul de muncă, potrivit "Capital". Valoarea activelor totale administrate în Pilonul II de pensii se ridica la 6,421 miliarde de lei, iar în Pilonul III, cele opţionale, la 0,436 miliarde de lei.
Potrivit CSSPP, la finalul acestui an, ponderea în PIB a activelor fondurilor de pensii administrate privat va ajunge la 1,66% şi în urma creşterii contribuţiei brute de la 3% la 3,5%, din luna martie.
Andreea Paul Vass, consilierul de stat al primului-ministru, consideră că Pilonul II de pensii private este o reformă absolut necesară României, pentru ca generaţia actuală de salariaţi să nu ajungă în situaţia pensionarilor de azi, captivi într-un sistem exclusiv redistributiv şi nesustenabil.
Banii, investiţi în titlurile de stat Administratorii fondurilor de pensii private sunt cât se poate de conservatori atunci când investesc banii, titlurile de stat deţinând în continuare o pondere de peste 65% din active.
Acesta este de fapt şi principalul reproş pe care îl face Liviu Voinea, directorul executiv al Grupului de Economie Aplicată (GEA), sistemului privat de pensii.
"Statul dă singur la privat o parte din taxele pe care le colectează şi apoi se împrumută tot de la acei privaţi. (...)Ce a făcut acest sector cu banii, anul trecut? Cu 70% din bani a cumpărat titluri de stat. Deci statul s-a împrumutat cu dobândă de la privat, pe banii statului. Şi nu era mai simplu ca statul să nu-i dea?!", se întreabă retoric analistul economic. Potrivit acestuia, "statul renunţă de bunăvoie, în mod greşit, la resurse pe care le are deja".
Recomandările noastre
