CRONICA TV. Cele două gogomănii ale lui Băsescu. Miroase a sânge în eter. Benzina şi Berezina

Există doi Băseşti: unul calculat, meticulos şi rece ca un şarpe, care îşi pregăteşte fiecare mişcare şi evaluează fiecare consecinţă posibilă. Acesta este Băsescu din campaniile electorale sau din marile bătălii politice. Şi un alt Băsescu, impulsiv, violent, necontrolat. Acesta este omul cu "ţiganca împuţită" sau cu ziaristul "găozar". Între cei doi e o luptă crâncenă, ca-n "Dr. Jekyll şi Mr Hyde"

Ce construieşte unul, demolează celălalt. După câte o gafă a unuia, celălalt râneşte din greu, luni de zile, pentru a curăţa mizeria şi a repara pagubele. Băsescu s-a înecat cu kurtos kalacs

Până mai ieri, omul avea un bilanţ pozitiv. Zidise mai mult decât demolase. A venit însă luni seara. La Realitatea TV, Raed Arafat, membru în guvernul Boc, face zdrenţe proiectul legii sănătăţii. Se plânge că din dragul său SMURD se va alege praful. Arafat are o imagine publică excelentă. Vorbeşte bine, e convingător şi un excelent profesionist. Fiecare cuvânt al lui produce mai multe pagube decât o moţiune de cenzură plus o ieşire în tandem a lui Ponta şi Antonescu la Antena 3. Băsescu, animal politic, adulmecă pericolul. Vede cum mitraliera lui Arafat seceră nestingherită câmpul de luptă. E clar că e nevoie de contramăsuri. Cine să le ia? Ar trebui să iasă Ritli, ministrul Sănătăţii, şeful direct al doctorului, să-i contrabalanseze ieşirea. Era simplu: "Domnule doctor, mâine, la prima oră, te aştept să-mi explici poziţia dumitale. Sunt deschis la orice propunere". Ar fi putut adăuga şi o mică dojană, abia insinuată, că normal şi elegant ar fi fost ca Arafat să treacă pe la el înainte de a se plânge public. Totul ar fi fost dezamorsat. Dar Ritli e moale ca un Kurtos Kalacs. Udemerist alunecos. Cu fundul în două luntri. Orice inacţiune se bifează în contul celuilalt. S-ar putea să conteze la viitoarea alianţă. Dacă nu e Ritli, ar trebui să iasă Boc. Să mănânce cuvintele în stilul lui repezit, să bruieze emisiunea cu stereotipele despre "reformă", "dezbateri", "interesul cetăţeanului". Dar Boc se luptă să supravieţuiască. Există viaţă după Victoria? Ce, e prost să se arunce într-o luptă cu Arafat, fix la începutul anului electoral? Napoleon al doilea Pleoapa lui Băsescu tremură nervos. Scrumiera e plină de mucuri. Mâna se duce singură după telefon. Intră în emisiune ca-n brânză. Ca Napoleon la Berezina. Tună şi fulgeră. Arafat, uluit, e victima perfectă: tace şi încasează. Asta îl întărâtă şi mai tare. Când a închis, dezastrul era produs. Tot ca Napoleon, a înfrânt. Înţelege asta rapid. Revenirea sa în emisiune, pe un ton mai jovial, mai împăciuitor, mai mult strică. Şi asta o simte. Cu totul neobişnuit pentru el, e gata de concesii. Glumeşte forţat. Rezistă cu greu să nu-i promită realizatoarei că va veni zilele astea în studio. Demisia lui Arafat şi numirea pentru 24 de ore a lui Ciuhodaru nu fac decât să pregătească terenul pentru marele final dezastruos. Să sporească tensiunea publică pentru catastrofă: în faţa valului de proteste, Băsescu săvârşeşte cea mai cumplită greşeală a carierei lui: retrage proiectul de lege al sănătăţii. Nu i s-a mai întâmplat asta niciodată. Uluitor pentru el, care a aplicat mereu principiul navigatorului: mereu cu prova pe val. Acum a ezitat, a încercat să întoarcă nava în plină furtună şi valul a izbit nemilos din travers. I-ar putea fi fatal.

Deochi video: "Ieşiţi ciutaci şi ciuvici, voi strible şi tatulici!"

Scenariul sumbru al unui dezastru național. Apel disperat către români: E singura soluție

Horoscopul lui Dom’ Profesor 28 noiembrie 2024. Ziua Recunoștinței. Haideţi la sfat, poate scăpăm și de data aceasta!

Duşmanii au sesizat slăbiciunea. Au mirosit sângele. Asta i-a trezit din somnolenţă. I-a scos din bârloguri. Şi bulgărele de-abia a plecat la vale. Uriaşul mecanism, ruginit şi obosit de atâtea suspendări şi execuţii, cu ciutaci şi ciuvici, cu strible şi tatulici, a pornit greu, cu un uruit sinistru. Protestul oamenilor nemulţumiţi de demisia doctorului e confiscat rapid de maşinăria infernală. De la pro-Arafat la anti-Băsescu nu e decât un pas. Pe crol curg ştirile într-un ritm şi pe un ton care să escamoteze conţinutul firav: "Zeci de oameni au ieşit la Braşov!" "Peste o sută de oameni protestează la Timişoara!" "Centrul Clujului, ocupat de demonstranţi" (chiar dacă sunt câteva zeci), "Piaţa Universităţii a fost ocupată de manifestanţi" (chiar dacă ei, de puţin ce sunt, abia ajung să înconjure fântâna de la Arhitectură). Toate sunt Breaking News! Stare de război. Dar bulgărele se restogoleşte şi adună pe drum nemulţumiţi din ce în ce mai mulţi: de salarii şi de nevasta cu bigudiuri, de pensii şi de administratorul hoţ, de Mitică Dragomir şi de frigul din casă. Toate se sparg în capul lui Băsescu. Ironia soartei: i-a plăcut să fie paratrăznet, s-ar putea să i se tragă de la o descărcare prea mare de energie!

Elicopterele aşteaptă la sol, zburdă fetele firave

Şi mecanismul televiziunilor îşi regăseşte din mers aplombul. Tonul e din ce în ce mai alarmant. Legăturile se transferă între cele câteva oraşe mai agitat decât cerea Domozină legătura lui Minoiu la "Fotbal minut cu minut". Cadrele sunt strânse profesionist, ca manifestanţii să pară cât mai mulţi. Filmări de jos. Elicopterele, care erau scoase pentru orice prostie de eveniment, la intrarea cu forţa a lui Moni după fetiţă la vila lui Iri de la Izvorani, sau ca să ne mirăm ca curca-n lemne de mauzoleul de vacanţă al lui Truică de la Snagov, elicopterele stau la sol zgribulite. Ca nu cumva de acolo, de sus, să se vadă cât de puţini manifestanţi sunt, şi să-i demobilizeze pe alţi amatori. Şi, în fine, cea mai măiastră lovitură: în vâltoarea evenimentelor, în mijlocul demonstraţiilor, sub pietre şi petarde, sub cărămizi şi torţe, sunt trimise reporteriţele. Bărbaţii sunt retraşi strategic în cazărmile redacţiilor. Firave, vulnerabile şi agitate, ele joacă perfect rolul momelii care adună caracuda. Băsescu şi-a făcut singur de lucru, exact în momentul în care lucrurile curgeau în favoarea lui. Opoziţia se eroda neputincioasă, opinia publică părea să înţeleagă necesitatea măsurilor de austeritate, iar Occidentul lăuda parcursul exemplar al României. Exact acum Băsescu s-a trezit să aprindă chibritul, ca să vadă dacă mai e benzină în rezervor. Mai era o grămadă. Atât de multă încât să-i facă valiza scrum.