Grupul Interagro al lui Ioan Niculae funcţionează cu gaze naturale din producţia internă din 2005.

Subminarea economiei na­ţionale este acuzaţia adusă de procurorii Di­recţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) lui Ioan Niculae, al doilea cel mai bogat român, potrivit ediţiei 2011 a Top 300 Capital. Grupul Interagro, controlat de Ioan Niculae, din care fac parte mai multe combinate ce produc îngrăşăminte chimice, a primit, începând cu 2005, gaze naturale din producţia internă, la preţuri mult diminuate, dar şi mult mai mici faţă de cele importate, cu precădere, din Rusia. Asta în detrimentul populaţiei sau al altor consumatori industriali privaţi. Mai mult, Interagro are şi licenţă de furnizor, de unde rezultă că nu este exclus să fi şi vândut din gazele luate la preţ preferenţial. 40 de funcţionari complici Combinatele deţinute de Interagro au primit astfel de gaze naturale fie prin ordin de ministru, fie prin ordonanţă de urgenţă, fie prin lege, adoptată în Parlament. Magnatul a beneficiat de sprijinul a 40 de persoane cu funcţii de conducere în Ministerul Economiei, Romgaz şi Autoritatea Naţională pentru Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) - susţin procurorii DIICOT. Prejudiciul este estimat la 126 de milioane de dolari americani. Îngrăşămintele, exportate Îngrăşămintele chimice obţinute folosind gazul metan primit la preţuri preferenţiale de la stat au fost exportate în proporţie de 80%. Astfel, Ioan Niculae a declarat în Top 300 Capital - care i-a estimat averea la 1,6 miliarde de euro, în creştere cu 400 de milioane faţă de anul anterior - că a exportat trei milioane de tone, anual: 100% din producţia de UAN, 75% din cea de uree şi 20% din cea de azotat de amoniu. Datorii la stat Anchetatorii mai notează faptul că grupul Interagro a primit gaze naturale în condiţiile în care avea datorii atât la bugetul de stat, cât şi la Romgaz, pentru combustibilul deja primit. Ioan Niculae neagă existenţa restanţelor şi susţine că datoriile sale ar fi fost eşalonate, iar plăţile s-ar afla în termen. Potrivit site-ului Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), companiile deţinute de grupul Interagro au, însă, datorii, atât cele care desfăşoară activitate în domeniul agricol, cât şi cele din industria chimică, adică acelea care au beneficiat de gazele naturale la preţuri pre­ferenţiale. Astfel, la nivelul lunii septembrie a anului 2011, combinatul Donau Chem de la Turnu Măgurele, deţinut de Interagro, înregistra datorii de 30 de milioane de lei, dintre care opt milioane dobânzi şi penalităţi, deşi beneficiază de înlesniri la plată. Şi combinatul Amurco avea datorii de 15,5 milioane lei, fiind în procedură de executare silită. Viromet, de asemenea parte a diviziei chimice a Interagro înregistra, la rându-i, datorii, ce-i drept mult mai mici, de 160.000 de lei. Datorii au şi companiile Interagro SRL şi Galaxy Tobacco, firmele lui Ioan Niculae care fac afaceri în domeniul agricol. Portret de securist cu trecere în Guvern şi Parlament Sub umbrela siguranţei energetice naţionale, Guvernul a adoptat OUG 54/2009 prin care grupului Interagro i s-au dat gaze naturale doar din producţia internă, din iunie şi până în octombrie, acelaşi an. Parlamentul României a adoptat, ulterior, Legea 332/2009, de aprobare a OUG 54, prin care s-a extins, însă, perioada în care Interagro a primit gaze mult mai ieftine, din producţia internă, până în octombrie 2010. Acoperire perfectă pentru Niculae să declare că DIICOT ar trebui să audieze tot Parlamentul, pentru subminarea siguranţei naţionale Mai mult, Interagro a avut parte de acelaşi tratament până în iulie 2011, adică mult după expirarea perioadei prevăzute de lege. Fapt recunoscut de Ioan Niculae, care susţine, însă, că atunci a expirat contractul, care ar fi fost prelungit "prin ordin" - cel mai probabil de ministru al Economiei. Ioan Niculae este, însă, un afacerist abil şi ştie să ocolească întrebările incomode. Şi-a început cariera ca fost ofiţer de Securitate, în 1976, pentru ca în 1980 să ajungă în Comerţul Exterior, unde l-a şi prins Revoluţia. A beneficiat de gaze naturale din producţia internă din 2005, pe mandatele miniştrilor Codruţ Şereş, Varujan Vosganian, Gheorghe Pogea, Adriean Videanu. O ALTĂ ANCHETĂ DNA

A cotizat, via Vîntu, la Mircea Geoană "Din moment ce Legea 332/2009 a fost aprobată, DIICOT ar trebui să cheme tot Parlamentul la audieri!" - se apără magnatul Ioan Niculae, care continuă abil: "Legea asta a fost singura măsură anticriză efectivă, în perioada 2009-2010, a guvernului Boc". Nu aceeaşi abilitate, pe care are grijă să o afişeze faţă de ziarişti, îl caracterizează, însă, în privat. O dovedeşte o anchetă a DNA. Astfel, procurorii Anti­corupţie îl acuză pe Ioan Niculae că a cotizat ilegal la campania electorală a lui Mircea Geoană, pentru alegerile prezidenţiale din 2009, în schimbul promisiunii că îşi va putea numi oameni de încredere la Ministerul Economiei şi Romgaz. Adică exact în instituţiile ai căror şefi sunt anchetaţi azi de DIICOT, pentru favorizarea sa. Ioan Niculae a promis un milion de euro pentru Mircea Geoană, prin intermediul pre­şedintelui Consiliului Judeţean Brăila, Gheorghe Bunea Stancu, născut în aceeaşi localitate ca şi soţia sa. A dat, până la urmă, doar 150.000 de euro, iar banii au fost viraţi "cu mantă", prin intermediul institutului Insomar, controlat de Sorin Ovidiu Vîntu, sub acoperirea efectuării unor studii de piaţă, care nu au fost niciodată realizate. Ioan Niculae s-a descurcat pe toate guvernările, iar averea i-a crescut de la an la an. Este vânător, dar nu ca Ţiriac, ci şi-a cumpărat un tanc pentru asta, are elicopter ca al miliardarului indian Lakshmi Mittal, are yacht mai frumos decât al lui Copos, are afaceri mai bănoase decât cele ale lui Patriciu. Iar pe 9 ianuarie este aşteptat la DIICOT, pentru audieri, sub acuzaţia de complot şi subminare a economiei naţionale, alături de alţi 40 de înalţi funcţionari din stat.

"DIICOT ar trebui să cheme tot Parlamentul la audieri, din moment ce Legea 332/2009 a fost aprobată.“ Ioan Niculae, patronul grupului Interagro "Nu am nicio informaţie în acest sens. Nu ştiu nimic! Despre ce e vorba?“ Adriean Videanu, fost ministru al Economiei

"Nu am autorizat nicio situaţie în care vreo firmă să primească doar gaz din intern.“ Varujan Vosganian, fost ministru al Economiei

EXPLICAŢII

Criza economică şi unele măsuri sociale au fost motivele invocate de Guvern pentru promovarea ordonanţei care a dat gaz ieftin marilor consumatori

Istoricul tranzacţionării gazelor ieftine începe în iunie 2009. Atunci, intra în vigoare o ordonanţă de urgenţă cu articol unic ce prevedea că "în perioada iunie-octombrie 2009 pentru consumatorii eligibili care optează pentru statutul de consumator întreruptibil, furnizarea gazelor naturale se va face doar din producţie internă". Beneficii de moment Altfel spus, consumatorii mari de gaz care acceptau anumite condiţii, printre care, în cazuri extreme, întreruperea furnizării gazului pe timp de iarnă, aveau pentru şase luni posibilitatea de a cumpăra gaz ieftin, de producţie internă. În nota de fundamentare, fostul ministru al Economiei, Adriean Videanu, explica motivele promovării acestei norme: "industria de îngrăşăminte chimice este cel mai mare consumator de gaze naturale din România. Din totalul cheltuielilor de producţie, peste 70% îl reprezintă cheltuielile cu gazele naturale". Îngrijorări ministeriale Un alt motiv pentru care a fost promovată ordonanţa cu pricina l-a reprezentat "deteriorarea pieţei îngrăşămintelor chimice, cu consecinţa prăbuşirii vânzărilor de gaze din producţia internă". Impactul social al ordonanţei era apreciat drept "pozitiv", în sensul că astfel se evită "disponibilizarea unui număr de circa 9.000 de salariaţi" din industria îngrăşămintelor chimice. Un alt avantaj ar fi câştigurile obţinute din transportul a 3,5 milioane tone mărfuri/an. La capitolul impact financiar asupra bugetului de stat, ordonanţa prevede că "producătorii de îngrăşăminte plătesc taxe şi impozite de circa 500 milioane lei/an". Prelungirea de un an Legea prin care a fost adoptată ordonanţa de care am vorbit a fost votată de majoritatea deputaţilor, mai puţin cei liberali, în noiembrie 2009. Are tot articol unic, dar s-a prelungit perioada în care consumatorii întreruptibili au primit gaze naturale ieftine, din producţia internă, cu încă un an, până în octombrie 2010. Motivele pentru care se promovează legea sunt identice cu cele din ordonanţa din iunie 2009. Contradicţii pe facilităţi Magnatul a declarat pentru "Evenimentul Zilei" că nu a avut de câştigat de pe urma acestei legi, având în vedere că societatea sa, Interagro, a fost "forţată" să devină întreruptibilă, facilităţile fiind eliminate odată cu emiterea unui ordin în toamna anului trecut. Că nu este tocmai aşa o demonstrează o declaraţie a sa de acum un an, potrivit căreia avansul costului de producţie pe luna ianuarie 2011 este de 44% şi este o consecinţă a eliminării facilităţilor pentru consumatorii de gaz cu statut întreruptibil.

126 milioane de dolari este prejudiciul adus bugetului de stat, pagubă calculată de procurorii DIICOT FOST SECURIST

Era în Iran, în ’89, la vizita lui Ceauşescu

"A fost numit fost securist (a lucrat ca ofiţer de informaţii de la 21 până la 24 de ani, iar peste zece ani în sistemul de comerţ exterior, de unde are şi baza pentru business-ul pe care l-a dezvoltat) şi a fost blamat că reuşeşte să menţină combinatele chimice în funcţiune, doar prin semnarea unor contracte la preţuri avantajoase, cu societăţi deţinute de statul român" - aşa începe descrierea lui Ioan Niculae, în ediţia 2011 a Top 300 Capital, revistă de specialitate care i-a estimat averea la 1,6 miliarde de euro, în creştere cu 400 de milioane faţă de anul anterior. Astfel, el este al doilea cel mai bogat român. Era, cumva, în Iran, în decembrie 1989, în timpul ultimei vizite efectuate de Nicolae Ceauşescu. Lucra în comerţul exterior. După 1990 a reuşit să-şi construiască un imperiu: are afaceri în agricultură, în energie, industria petrolieră, chimică, alimentară, construcţii de drumuri, transporturi fluviale de mărfuri şi pasageri, firme de operare portuară, asigurări, turism, deţine hoteluri, dar şi o companie de taxi aerian. Controlează şi echipa de fotbal Astra Ploieşti. Vrea să mute echipa la Giurgiu, unde intenţionează să construiască un stadion cu... debarcader, astfel încât meciurile să poată fi urmărite şi de pe yacht. Este mai bogat decât Ion Ţiriac, Dinu Patriciu, Dan Voiculescu, Dan Adamescu sau Ovidiu Tender. Într-un interviu acordat EVZ, în primăvara anului trecut, Ioan Niculae se plângea că ar fi urmărit, permanent, de Serviciul Român de Informaţii. Ameninţa că-şi va muta afacerile în Bulgaria, fie şi doar pentru a scăpa de filaj şi interceptarea convorbirilor telefonice. Merge la vânătoare cu un... TAB (transportor auto blindat). La propriu. L-a cumpărat de la Armată, căci era casat. I-a montat o sobă şi zece fotolii, în interior, mai ales că era aproape nou, avea doar 2.000 de kilometri şi a costat 8.000 de dolari americani. Numele lui Ioan Niculae a fost menţionat şi în cablogramele prezentate de "WikiLeaks", el fiind numit "un important sponsor al PSD", care "pare să aibă legături cu ofiţeri de rang înalt din SRI". Pe de altă parte, Ioan Niculae era prezentat în cablograme şi ca un apropiat al actualei Puteri. Americanii mai notau că este implicat în afaceri controversate şi-l includeau într-un aşa-zis top 5 oligarhi ai României. CITIȚI ȘI:

• DOSARUL ROMGAZ: Patru foşti secretari de stat, acoliţii lui Ioan Niculae. Vezi lista învinuiților
• Ioan Niculae, anchetat în dosarul Romgaz: "Ar trebui să cheme tot Parlamentul la DIICOT!"
• Dosarul Romgaz: gaze ieftine pentru Ioan Niculae, prin complicitatea a 40 de șefi de la stat
• Ioan Niculae, portret de miliardar "într-o ţară tâmpită"