EVZ continuă publicarea de extrase extrem de importante din „Raportul SRI asupra evenimentelor din decembrie 1989”, fi nalizat în 1993. În ediția de azi prezentăm opinia SRI de atunci, legat de „luptele” duse în ziua de 23 decembrie împotriva unor „fantome” teroriste. La Arad s-au auzit arabi la radio, în timp ce, la București, cei mai buni luptători anti-tero erau mascacrați în fața sediului M.Ap.N.

Deşi este în afara oricăror îndoieli că în cursul evenimentelor din ’89 au avut loc mai multe acţiuni care, prin modul de manifestare şi efectele provocate, pot fi asociate unor acte diversionist- teroriste, tot atât de adevărat este şi faptul că mai toate acuzaţiile nominale de terorism s-au dovedit neîntemeiate. Nici o instituție n-a putut produce, încă, numele unui terorist, care să se înscrie în accepția comună a termenului, în circulație pe timpul evenimentelor din decembrie 1989, iar numeroasele „liste de teroriști” care au circulat prin presă au la bază nu atât probe irefutabile, cât suspiciuni ușor de demontat. După cum aproape toate cazurile în care s-au semnalat acţiuni teroriste s-au dovedit a fi dezimformări. Afirmaţia poate fi cu prisosinţă dovedită fie şi de o singură zi- cea de 23 decembrie ’89- din activitatea Unităţii Speciale de Luptă Antiteroristă.

În după-amiaza zilei de 22 decembrie, col. Ardeleanu Gheorghe, împreună cu locţiitorul său, col. Ghergina Gheorghe, au fost convocaţi la sediul C.C. al P.C.R., la ordinul generaluluicolonel Vlad Iulian şi al generaluluimaior Guşe Ştefan. După aproximativ o oră, au revenit la unitate, împreună cu Isac Constantin, reprezentant al F.S.N., au convocat efectivele şi leau transmis ordinul că „din acest moment, unitatea, în întregul ei, se află la dispoziţia Frontului şi a Revoluţiei, urmând a executa misiunile şi sarcinile ce îi vor fi încredinţate”. Şi, cum era şi firesc, efectivele special instruite și dotate pentru lupta antiteroristă au fost, prin ordine primite de la conducerea fostului D.S.S. integrate în structurile Armatei, în activități specifice.

Aşa se face că – rămânând exclusiv în cadrul zilei de 23 decembrie – efectivele U.S.L.A. au fost trimise la sediul fostului C.C. al P.C.R., pentru executarea unui control antiterorist în subsolul clădirii, la magazinul „Muzica” de pe Calea Victoriei, pentru a neutraliza un cuib de terorişti din blocul „Generala”, etaj 3, la Palatul Telefoanelor, pentru neutralizarea unei poziții din care s-ar executa foc automat asupra persoanelor care circulau pe Calea Victoriei și pe strada „13 Decembrie”, în zona Teatrului Mic, unde un alt grup de teroriști ar fi executat foc de armă, la garajul M.I. „Porumbaru”, pentru neutralizarea unui terorist care ar fi executat foc din podul garajului etc.

Toate informaţiile care au stat la baza ordinelor materializate în aceste acţiuni s-au dovedit a fi false. (...)

La Arad s-au auzit arabi vorbind prin radio

La Arad, numeroase apeluri telefonice informau despre prezenţa şi acţiunile teroriştilor în zone de importanţă strategică (Uzina de Apă, Palatul Culturi, Bancă, C.E.C., Poştă, Aeroport, Tipografie) sau în apropierea locuinţei unor cadre de securitate; altele semnalau că ofițerii de miliție, cărora le menționau numerele și gradul, au deschis foc asupra cetățenilor pașnici; pe frecvența radio a populației a apărut informația că Uzina de Apă este ocupată, fapt infirmat ulterior, telefonic, de ofiţerul de serviciu de la întreprinderea respectivă. Toate apelurile solicitau imperativ intervenţia armatei.

Verificările întreprinse de echipe mixte ale armatei şi grupei antiteroriste au stabilit că semnalările telefonice au fost false, dar unele intervenţii s-au soldat cu ciocniri: astfel, echipa trimisă de la o unitate din Zăbrani la Primăria din Arad, ca urmare a apelurilor telefonice insistente, a fost întâmpinată cu foc dinspre Consiliu în momentul când a ajuns pe pod. O companie de la U.M. 01499 din Ineu a fost dislocată cu toată tehnica din dotare pentru scotocirea zonei muntoase din apropierea staţiunii Moneasa, ca urmare a unui apel telefonic primit la primăria din Sebiş, conform căruia Staţia hidrometeorologică Izoi este ocupată de terorişti, ale căror convorbiri în limba arabă au fost recepţionate prin radio de şeful staţiei, Palfi Iosif. Cele 2 plutoane trimise la fața locului și prost dirijate în teren, tocmai de voluntarul Palfi Iosif, s-ar fi nimicit reciproc, în absența teroriștilor, dacă în ultimul moment subofițerul Onețiu Mihai nu ar fi anulat ordinul de deschidere a focului. (...)

Masacrul uslașilor de la M.Ap.N.

Un alt caz, de data aceasta cu consecinţe tragice, s-a petrecut în aceeaşi zi de 23 decembrie 1989, în jurul orelor 23.00, când trei echipaje compuse din câte cinci cadre, comandate de către fostul şef de stat major al unităţii, lt. Col. Trosca Gheorghe, cu trei A.B.I.-uri, dotate cu armament, muniţie şi alte materiale specifice, au primit ordin prin telefon de la col. Ardeleanu Gheorghe, care se afla în sediul M.A.p.N., să se deplaseze la acest minister în vederea executării unei misiuni în cooperare cu forţele armate.

La puțin timp după sosirea celor două echipaje (unul s-a defectat pe traseu, rămânând în Piața Kogălniceanu) la locul stabilit, asupra acestora s-a deschis foc automat dintr-un tanc aflat în dispozitivul de apărare al M.Ap.N., tanc ce a împins cele două A.B.I.-uri pe spaţiul verde care desparte cele două sensuri de circulaţie în zonă. În urma acestei acţiuni, au decedat pe loc șapte cadre, iar alte patru au fost rănite, reuşind să părăsească zona, scăpând cu viaţă. (...) Întrunul din cele două A.B.I-uri s-a aflat şi numitul Isac Constantin, împuternicit al „Frontului” pentru U.S.L.A., care a fost rănit şi a reuşit să părăsească zona. În faţa M.Ap.N. au rămas cele două maşini de luptă, pe care s-a inscripţionat cu cretă cuvântul „TERORIŞTI”. Acțiunea forțelor aparținând M.Ap.N. a cauzat moartea lt.col. Trosca Gheoprghe, cpt. Cotuna Eugen, plt. maj. Muicaru Ion, plt.maj.Oprea Emil, serg.maj. Costache Ion, sg.maj. Neagoe Tudor și sg.maj. Surpăteanu Constantin- Florin şi rănirea gravă a lt.maj. Griz Romulus, plt. Găinescu Petre, serg. maj. Păduraru Ionel şi serg.maj. Şoldea Ştefan. Supravieţuitorii au fost arestaţi şi anchetaţi în scopul obţinerii de material probatoriu în vederea documentării variantei cu privire la misiunea ce o primiseră „de atacare a sediului M.Ap.N.”. (...)Pe fondul negăsirii nici unei probe sau indiciu că ar fi intenţionat să execute un atac asupra obiectivului menţionat, au fost puşi în libertate şi scoşi din ordinul ministrului apărării naţioanle de pe lista „teroriştilor”. În aceste condiţii s-a permis ridicarea de la institutul medico-legal a celor şapte cadavre, primindu-se autorizaţia de înhumare. Ulterior, factorii de conducere ai M.Ap.N. din acea perioadă au recunoscut că acţiunea trupelor proprii s-a comis „accidental”. Nu s-au efectuat cercetări juridice cu privire la acest eveniment.