Un denunțător poate încheia diverse înțelegeri legale cu anchetatorii care îi pot reduce serios pedeapsa. În schimb, banii din infracțiuni se confiscă până la ultimul leu.

Denunțătorii au două posibilități de a colabora cu organele de anchetă în vederea primirii unei pedepse mai blânde: înainte de începerea urmăririi penale și după începerea cercetărilor. În ambele cazuri, cel care alege să colaboreze cu procurorii riscă să fie trimis în judecată cu o mențiune potrivit căreia a fost de acord să spună tot ce știe despre fapta comisă. De cele mai multe ori, judecătorul ține cont de această recomandare și cel vizat primește o pedeapsă mai mică.

Situația ideală

Denunțătorul „pur” este cel care, după ce se prezintă în fața unui procuror, nu obține niciun beneficiu. Adică el „se spovedește” anchetatorului înainte de începerea urmăririi penale. Surse judiciare au explicat pentru „Evenimentul zilei” acest mecanism. „De exemplu, eu fac o faptă penală în urmă căreia mă aleg cu o sumă de bani. Știu că alți bani au ajuns la alte persoane. Atunci, având mustrări de conștiință, mă duc la procuror și fac denunț, dar ascund că o parte din bani au rămas la mine”. Acesta este modelul de denunțător „pur”. „Nu va fi trimis niciodată în judecată, deoarece este imposibil de demonstrat că nu a dat toți banii obținuți din i n f racțiune mai departe”, susține un fost magistrat.

O altă modalitate de colaborare cu procurorii este reglementată de articolul 19 din legea DNA. „Persoana care (...) în timpul urmăririi penale denunță și facilitează identificarea și tragerea la răspundere penală a altor persoane care au săvârșit astfel de infracțiuni beneficiază de reducerea la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege”. Potrivit acelorași surse, acest articol este cel mai uzitat pentru a se ajunge la o înțelegere. În cazul corupției de la Agenția Na țională a Restituirii Proprietă ților (ANRP), până în acest moment, denunțători în dosar sunt Ionuț Sergiu Diacomatu, membru al Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor (CCSD) și Stelian Gheorghe, afaceristul care a fost despăgubit în 2011 pentru un teren de 13 hectare din zona Plumbuita.

Gheorghe a primit 61 de milioane de euro, de trei ori mai mult decât valoarea reală a imobilului. Cel care a primit sute de milioane de lei ilegal este cercetat sub control judiciar și este acuzat de complicitate la abuz în serviciu. Celălalt suspect care a ales să colaboreze este Diacomatu. El este acuzat de abuz în serviciu și este cercetat și el sub control judiciar.

După gratii

Ceilalți, care nu au dorit să-și recunoască vinovăția au ajuns după gratii: Alina Bica, fosta șefă a DIICOT și evaluatorul Emil Nuțiu. Arestați au mai fost Lăcrămioara Alexandru, Dragoș Bogdan, fost vicepreședinte al ANAF și Crinuța Dumitrean fostă șefă ANRP.

Altă porțită de scăpare

În noul Cod de procedură penală, mai există acordul de recunoaștere a vinovăției, care este clar definit. Astfel, potrivit legii, în cursul urmăririi penale, inculpatul și procurorul pot încheia un acord, ca urmare a recunoașterii vinovăției. Obiectul acestui acord, care se încheie în scris, presupune recunoașterea comiterii faptei, acceptarea încadrării juridice, felul, cuantumul și durata de executare a pedepsei. Potrivit articolului 480 din Codul de Procedură Penală, acordul de recunoaștere a vinovăției nu poate fi semnat dacă pedeapsa pentru infracțiunea recunoscută este mai mare de șapte ani. Dacă suspectul și procurorul ajung la o înțelegere, inculpatul beneficiază automat de reducerea cu o treime a pedepsei cu închisoarea.

Variantele judecătorului și cum riscă să rămână „Stelu” fără bani

Avocatul Cristian Ene consideră că acordul dintre un inculpat și procuror este un fel de negociere care este prezentată, ulterior, în fața judecătorului. „Judecătorul poate admite acordul, îl poate respinge dacă fapta de care este acuzat inculpatul este mai mare de șapte ani și îl poate respinge dacă el consideră că pedeapsa negociată este nejustificat de blândă”.

El consideră benefică această procedură deoarece „urmărirea penală se finalizează mult mai repede, iar cetățenii sunt mult mai interesați în obținerea unui beneficiu real. În acest mod sunt devediți ceilalți membri ai rețelei și pericolul este înlăturat imediat. Înțelegerea procuror-inculpat este cât se poate de legală și necesară”, mai consideră Ene.

Protejat de arest?

Un alt avocat, Ion Panaitescu, susține că utilizarea acestei metode este de urmat acolo „unde sunt fapte cu pericol ridicat”. „Este o înțelegere între organul judiciar și hoț, înțelegere foarte bine legiferată”, ne-a declarat Panaitescu. El consideră că „Stelu” Gheorghe, în cazul în care va fi găsit vinovat, va da până la urmă toți banii încasați ilegal.

„El va fi obligat să-i restituie. Nu contează că este cercetat sub control judiciar. Va fi trimis până la urmă în judecată. De ce nu vă gândiți că există posibilitatea ca aceasta să fi fost o măsură de protecție a lui. Poate nu s-a dorit trimiterea în arest tocmai pentru a evita un real pericol. Procurorii știu mai bine”, ne-a explicat Panaitescu.

Denunțători care au scăpăt, momentan, de închisoare

În ancheta Bica ANRP, procurorii au cerut aviz pentru arestarea deputatului PDL Cătălin Teodorescu, fost membru al Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din ANRP, care a dispus scandaloasa restituire. În ace lași caz a fost reținută și Oana Vasilescu, și ea membru al Comisiei. La închiderea ediției, fosta președintă a ANRP, Crinuța Dumitrean, a fost reținută după opt ore de audieri.

Perdanți și câștigători în cazul Microsoft

Într-un alt dosar recent al DNA, cel al licențelor Microsoft, o serie de denunțători, personaje cu mare greutate, au ales să colaboreze cu autoritățile și sunt cercetate în libertate. Claudiu Florică, fost director al Fujitsu Siemens România, Dinu Pescariu, om de afaceri de succes sau avocatul Doru Boștină, un apropiat al celor doi, sunt cercetați în libertate. De cealaltă parte, după gratii, se află cei care au cerut sau încasat banii din afacere. Pe 29 octombrie, Înalta Curte a decis arestarea lui Dorin Cocoș, a lui Nicolae Dumitru, a lui Gheorghe Ștefan și a lui Gabriel Sandu.

Partea lui Pescariu

Tânăr milionar, Pescariu (foto) a avut un rol esențial în afacerea Microsoft. Potrivit DNA, el trebuia să asigure susținere financiară și relaționarea cu persoane ce aveau influență asupra unor membri ai Guvernului, să asigure deschiderea unor conturi în străinătate din care să fie efectuate plăți către miniștrii sau funcționarii implicați. „Din cunoștințele mele Dorin Cocoș, Dinu Pescariu și Gheorghe Ștefan nu aveau firme prin intermediul cărora să presteze servicii IT. Cred că în privința lui Dinu Pescariu se discuta despre o sumă de circa 3.000.000 euro.”, este declarația unui alt martor denunțător despre partea care ar fi revenit fostului tenisman.

Avocatul descurcăreț

Despre avocatul Doru Boștină (foto), DNA susține că fostul ministru Gabriel Sandu „a pretins de la avocatul Boștină Doru suma de 1.800.000 de euro pentru a asigura derularea în continuare a contractului de licențiere Microsoft.” Același apărător a dat o declarație de martor în care arată: „pe măsură ce transferam bani din contul din Cipru al Boștină &Associates Limited în contul „Boștină și Asociații” SRL îi remiteam în cash domnului Șerban Tănăsescu cu ocazia întâlnirilor avute cu acesta. La fiecare dintre aceste întâlniri, când își primea banii, mă asigura că problemele vor fi rezolvate și că a discutat și cu domnul Gabriel Sandu, care îl asigura la rândul lui de rezolvarea problemelor”. Datele apar în referatul procurorilor.

Florică, băiatul generos

Claudiu Florică (foto), fost reprezentant al firmei Fujitsu Siemens Computers, compania care a intermediat furnizarea licențelor Microsoft a intervenit, fără succes, inclusiv la fostul premier Emil Boc pentru a nu se organiza licitație. „Am luat legătura din nou cu Dinu Pescariu pe care l-am rugat să caute relații în mediul guvernamental, cunoscând posibilitățile sale în acest sens”, arăta Florică în declarația sa de martor denunțător. În același timp, același personaj a împărțit mita: „discount-ul primit a fost utilizat pentru plata comisioanelor pretinse de miniștri și alte persoane implicate, iar diferența a fost împărțită de Florică Claudiu cu alți funcționari ai Fujitsu Siemens Computers”, se artă în referatul DNA.