Tema ofiţerilor sub acoperire a fost lansată pe agenda publică în urmă cu două săptămâni de preşedintele Traian Băsescu, în contextul candidaturilor pentru alegerile prezidenţiale din noiembrie.
Declarațiile șefului statului se refereau la faptul că printre politicienii care s-au înscris în cursa electorală se află un ofițer sub acoperire, el somându-l să se deconspire, în caz contrar, luându-și libertatea de a spune el însuși despre cine este vorba.
Băsescu susţinea că electoratul are dreptul să cunoască adevărul, adăugând că este inacceptabil să ai un prezidenţiabil cu „dublă comandă”. „Candidaţii au timp ca înainte de a-şi depune candidaturile să spună dacă au fost ofiţeri acoperiţi”, declara Traian Băsescu, pe 9 septembrie, într-o emisiune a postului B1TV. Şeful statului spunea că are obligaţia să spună ceea ce ştie. „Când discutăm despre funcția de președinte al României, nu poți să nu informezi, nu spune nimeni să o facă Serviciul, dar candidatul are obligația să o facă” (...)Nu poţi să te duci în asemenea funcţie având două butoane. Nu poţi fi preşedinte cu dublă comandă”, a mai precizat Traian Băsescu. Intervenţia sa a generat un val de replici, toţi candidaţii negând faptul că CV-urile lor ar ascunde astfel de secrete.
Preşedintele a mai spus că afirmaţiile sale nu au ca sursă serviciile de informaţii şi că va face dezvăluirea atunci când va considera că este momentul oportun. Viceliderul Comisiei de control SIE, senatorul PSD Ilie Sârbu, declara, la scurt timp, că SIE le-a transmis membrilor comisiei că „în rândul candidaților anuntați la prezidențiale până acum nu există niciun ofițer acoperit al acestei structuri”. Opoziţia a reacţionat şi ea, parlamentarii Alianţei Creştin Liberale cerând înfiinţarea unei comisii de anchetă în acest caz.
Recomandările noastre
