Vladimir Putin a anunțat că a trimis un convoi umanitar, cu aproape 300 de camioane ale armatei, în Estul Ucrainei, dar guvernul de la Kiev și comunitatea internațională se tem că este vorba despre un „cal troian”, care va justifi ca o intervenție militară a Moscovei în țara vecină.

Autoritățile ucrainene au insistat că toate camioanele rusești trebuie predate Crucii Roșii și au precizat că, în caz contrar, aceste mijloace de transport nu vor avea permisiunea de a intra în țară. Pentru ca acțiunea să fie și mai confuză, rușii au anunțat că ruta convoiului, cu o lungime de 3,5 km, va fi păstrată secretă, din motive de securitate, și nu este clar, încă, prin ce punct al frontierei va intra în Ucraina.

Mobilizare la graniță

După mai multe săptămâni de discuții legate de posibilitatea ca Rusia să dorească să intervină direct în conflictul intern din Ucraina, analiștii politici ajunseseră la concluzia că Moscova nu ar face asta - costurile unei ocupații ar fi prea mari în ceea ce privește pierderea de vieți omenești și în termeni financiari, mai ales având în vedere sancțiunile economice din partea Occidentului.

Cu toate acestea, un purtător de cuvânt al armatei ucrainene, Andryi Lîșenko, a afirmat că numărul soldaților ruși, comasați la granița cu Ucraina a crescut alarmant, până la 45.000 de militari, împreună cu 160 de tancuri, 1.360 de vehicule blindate, 390 de sisteme de artilerie, 150 de lansatoare de rachete sol-sol, 192 de avioane de luptă și 137 de elicoptere.

Faptul că secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a avertizat, luni, că există o probabilitate ridicată ca Rusia să intervină în Estul Ucrainei, a făcut ca spiritele să se agite și mai mult. „Vedem că ruşii dezvoltă scenariul şi pretextul unei astfel de operaţiuni sub acoperirea unei operațiuni umanitare și vedem o consolidare militară ce ar putea fi folosită pentru a desfăşura astfel de acţiuni militare ilegale în Ucraina”, a spus el.

Sprijin de la Crucea Roșie

Ucraina a anunţat că nu va permite accesul în țară pentru ajutoarele umanitare, dacă acest convoi va fi însoțit de militari ruși. Oficialii de la Kiev nu vor să-și asume riscuri suplimentare, având în vedere experiența de la începutul anului, când Rusia a anunțat că trimite convoaie umanitare pentru Crimeea și, în final, Peninsula a fost anexată la Federația Rusă. Purtătorul de cuvânt al Consiliului pentru Securitate Naţională de la Kiev, Andryi Lîsenko, a precizat că, într-o săptămână, experți ai Crucii Roșii ar trebui să convină asupra traseului de deplasare a coloanei cu ajutoare. Mai mulţi oficiali ruşi au spus, însă, că ajutoarele vor ajunge în câteva zile, fără a preciza o dată exactă.

Comitetul Internaţional al Crucii Roşii a purtat discuţii cu Ucraina şi Rusia, pe acest subiect. În Estul Ucrainei, mii de persoane sunt lipsite de apă, electricitate și asistență medicală. Organizaţia are nevoie, însă, de garanţii de securitate, pentru că nu foloseşte escorte armate. În plus, înainte de începutul operaţiunii, CICR trebuie să primească toate detaliile privind volumul şi tipul de produse, precum şi cerinţele pentru transport şi depozitare.

Europenii, alarmați de escaladarea confl ictului

Liderii europeni și cel american sunt îngrijorați de desfă șurarea evenimentelor din Ucraina și încearcă să aplaneze un posibil conflict între cele două state vecine, cu consecințe grave în regiune. Preşedintele francez, Francois Hollande, a discutat, ieri, la telefon cu Vladimir Putin, căruia i-a spus că este „extrem de îngrijorat” de „perspectiva unei misiuni unilaterale ruse pe teritoriul ucrainean”. Ministrul de Externe francez, Laurent Fabius, a declarat, la rândul său: „Trebuie să fim extrem de prudenţi pentru că aceasta ar putea fi doar o acoperire a rușilor, pentru de a se instala în apropiere de Lugansk și Donețk şi de a ne pune în fața faptului împlinit”.

Secretarul de stat american, John Kerry, speră că se va găsi o soluție pentru ca Rusia şi Ucraina să-şi rezolve tensiunile politice, dar SUA nu exclud adoptarea de noi sancțiuni în caz contrar. Preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko, a discutat telefonic cu preşedintele SUA, Barack Obama, care și-a exprimat sprijinul pentru pentru o misiune umanitară internaţională pentru Lugansk, sub egida Crucii Roşii.

Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, l-a avertizat pe Putin cu privire la o intervenţie în Ucraina, „indiferent care ar fi motivul”.

Civilii, victime ale bătăliei pentru Donețk

Armata ucraineană se pregăteşte să încercuiască „definitiv” Luganskul, unul din bastioanele separatiste de lângă frontiera cu Rusia. „Intenţia armatei este de a-i rupe pe combatanți de rutele spre Rusia și de a încercui definitiv Luganskul”, au anunțat oficialii de la Kiev. În ultimele zile, autorităţile au îndemnat locuitorii care au mai rămas la Lugansk şi Doneţk să părăsească oraşele înaintea asaltului, dar aceştia nu mai pot pleca, pentru că nu au combustibili și nici resurse financiare. Armata a anunțat, ieri, despre un „raid”, efectuat cu o zi în urmă, de paraşutişti ai săi în teritoriul controlat de rebeli, în cursul căruia soldații au distrus trei baraje și au provocat pierderi grele separatiștilor.

Lupte intense la Donețk

La Donețk, alt fief al separatiştilor, s-au auzit explozii, în noaptea de luni spre marţi, dar nu atât de puternice ca în noaptea precedentă. În acelaşi timp, trupele ucrainene încearcă să izoleze Gorlovka de restul teritoriul controlat de rebeli. Gorlovka - un important centru industrial și nod feroviar și rutier în regiunea Donețk - a fost supus continuu tirurilor de artilerie, în ultimele trei zile, în urma cărora și-au pierdut viața 52 de civili, între care 9 copii, iar alte 170 de persoane au fost rănite. Potrivit agențiilor ruse de presă, rebelii pregătesc o contraofensivă la Doneţk, cu 200 de vehicule blindate.

Sancțiuni contra Rusiei

Parlamentul Ucrainei a adoptat un pachet de sancţiuni împotriva Rusiei. Documentul conţine 29 de măsuri de „răspuns imediat și eficient la potențiale amenințări la adresa intereselor naționale ale Ucrainei”. Sancţiunile cuprind: blocarea de conturi, limitarea unor tranzacţii comerciale, interzicerea de zboruri, prevenirea exodului de capital, control asupra mass-media şi internet, revocarea unor proiecte comune de apărare şi securitate.

Victimele avionului malaezian, doborât de separatiști, nu sunt uitate

Australia și Olanda s-au angajat să facă dreptate familiilor victimelor avionului malaezian, zbor MH17, doborât de o rachetă în Estul Ucrainei, deși căutarea rămășițelor umane s-a oprit, din cauza violențelor din zonă. „Suntem datori față de morți, suntem datori față de familiile îndoliate să repatriem trupurile neînsuflețite și să le facem dreptate”, a spus premierul australian Tony Abbott. El s-a aflat în vizită în Olanda și a mulțumit guvernului olandez pentru conducerea anchetei asupra accidentului aviatic. „Noi nu suntem doar asociați în durere, suntem de asemenea asociați pentru a cere dreptate în această atrocitate teribilă”, a adăugat Abbott, într-o conferință de presă la Haga. Olanda a pierdut 193 de cetățeni în timp ce Australia a pierdut 38. Peste 220 de sicrie au fost trimise în Olanda, unde a început identificarea victimelor. Sâmbătă, în jur de 65 de cadavre au fost identificate.