Foști inamici au comemorat împreună un secol de la începutul primei confruntări mondiale, într-un moment în care Europa se confruntă cu cel mai grav conflict de la Războiul Rece încoace.

Regele Belgiei, Philippe, și Regina Mathilde l-au primit cu onoruri militare pe președintele german Joachim Gauck, la o ceremonie ce a avut loc la Memorialul interaliat de la Cointe, în Liege. În timpul ceremoniilor, lideri din 24 de state din întreaga lume, printre care și președintele Traian Băsescu, au stat alături, au ascultat și au aplaudat discursurile. Oraşul Liege a fost timp de o zi în condiții de strictă securitate, 650 de polițiști fiind desfășurați pe străzi, pentru a-i proteja pe invitaţi. Localnicii simpli au fost nevoiţi să se mulţumească să urmărească ceremonia pe ecrane-gigant. Riveranii au fost rugați să rămână în case și să țină ferestrele închise.

Germania a invadat Belgia, țară neutră, în 4 august 1914, ca parte a planului de a ataca Franța. În aceeași seară, Marea Britanie a intrat în război, împotriva Berlinului. „A deschis Cutia Pandorei”, a spus Gauck, care a recunoscut că este un eveniment important că liderii acestor țări pot sta alături unii de alții și-și pot vorbi de la egal la egal.

Europa nu ar trebui să fie dominată de o putere

Prinţul William al Marii Britanii şi soţia sa, Ducesa de Cambridge, s-au deplasat și la Mons, pentru o altă ceremonie, în cimitirul militar Saint Symphorien, unde s-au întâlnit cu premierul britanic David Cameron şi Prinţul Harry. Acolo se odihnesc primul soldat britanic ucis în Primul Război Mondial şi ultimul, ucis la 11 noiembrie 1918, ziua armistiţiului. „Deși a fost o enormă piedere de vieți omenești, a existat o cauză pentru care oamenii s-au aliat la începutul războiului - ideea că Europa nu ar trebui să fie dominată de o singură putere. Iar o țară mică, precum Belgia, nu trebuie să dispară pur și simplu de pe fața pământului”, a spus premierul David Cameron.

Marea Britanie a comemorat 100 de ani de la declaraţia de război faţă de Germania, printr-o ceremonie la Catedrala Westminster din Londra, o paradă de mașini de epocă și slujbe religioase. Australia şi Noua Zeelandă au adus, la rândul lor, un omagiu zecilor de mii de soldaţi originari din cele două ţări, căzuţi pe câmpurile de luptă din Europa în timpul Marelui Război.

Președinții francez și german, Francois Hollande și Joachim Gauck, s-au îmbrățișat, duminică, în timpul ceremoniei din Estul Franței, pentru a confirma încă o dată prietenia care leagă cele două state vecine, ce au devenit pilonii Uniunii Europene, scria, ieri, presa internațională.

Crize actuale

Hollande a evocat criza din Ucraina, „unde a fost doborât un avion civil”, dar şi „masacrele populaţiilor civile” din Siria şi Irak şi drama din Gaza. „Evenimentele din Ucraina ne amintesc că instabilitatea continuă să se răspândească pe acest continent”, a subliniat și Prinţul William.

Joachim Gauck nu a prezentat scuze în intervenţia sa, îndemnând doar pe un ton sobru să se „desprindă învățămintele amare și terifiante ale trecutului”. „Astăzi, în Europa, legea celui mai puternic face loc forţei legii”, a adăugat el.

Hollande și Gauck au vorbit despre provocările cu care se confruntă în prezent Europa, care are nevoie de creștere economică, locuri de muncă și solidaritate, dar care, în același timp, rămâne o garanție pentru pace și libertate. „Europenii trebuie să păstreze pacea și să privească lucrurile în perspectivă. Generațiile anterioare și-ar fi dorit să aibă doar problemele cu care ne confruntăm noi acum și pe care împreună le putem depăși”, a conchis Gauck.

Războiul care a dezintegrat imperii și a schimbat harta Europei

Unii istorici contestă sintagma de Prim Război Mondial, argumentând că, de exemplu, și războaiele napoleonice s-au purtat pe mai multe continente. Din perspectiva anvergurii și a  dimensiunii pierderilor umane și materiale, conflagrația rămâne în istorie drept cel mai sângeros conflict de până atunci, un război în care marile imperii au intrat cu toată forța, dar pe care unele l-au părăsit îngenuncheate și dezintegrate.

Conflictul imperiilor

Un război despre care mulți istorici cred că nu mai putea fi evitat, fiind doar devansat de pretextul asasinării arhiducelui Franz Ferdinand, moștenitorul tronului austro-ungar, de naționalistul sârb Gavrilo Princip, la Sarajevo, pe 28 iunie 1914. Europa marilor imperii fierbea deja sub presiunea mișcărilor de autodeterminare, a vechilor dispute istorice și a unei curse a înarmării. Două tabere combatante s-au conturat imediat - Antanta (Marea Britanie, Franța și Rusia) împotriva Puterilor Centrale (Germania, Austro-Ungaria și Imperiul Otoman) - a căror confruntare avea să lase în urmă, până la armistițiul din noiembrie 1918, circa 17 milioane de morți, civili și militari.

Rând pe rând, țări din toate colțurile lumii s-au aliat cu una din cele două tabere, dând o anvergură globală conflictului. România avea să se alăture Antantei, în august 1916, după ce și-a negociat minuțios condițiile de participare. Retragerea Rusiei bolșevice din război a lăsat însă trupele române izolate pe front, guvernul român fiind constrâns să încheie Pacea de la București, în mai 1918.  România a reintrat în război de partea Antantei în noiembrie 1918, după scoaterea din conflict a Bulgariei, aliată Puterilor Centrale.  La finalul războiului, România pierduse aproape un milion din populația sa, civili și militari deopotrivă.

Bilanț fără precedent

Luptele care s-au dat și numărul victimelor au fost fără precedent în istoria lumii, cifrele vorbind de la sine. În bătălia pe râul Marna, din septembrie 1916, peste 500.000 de soldați francezi, britanici și germani și-au pierdut viața. Doar în prima zi a luptelor de la Verdun, peste 60.000 de soldați au murit, bilanțul final fiind de  aproape 700.000 de francezi și germani.

Războiul avea să schimbe radical harta Europei după prăbușirea imperiilor implicate în conflagrație, noi state, precum țările baltice, Cehoslovacia, Iugoslavia, Polonia, Finlanda câștigându-și dreptul la autodeterminare. Pe 1 decembrie 1918, România desăvârșea procesul de integrare a teritoriilor locuite de români - Transilvania, Bucovina și Basarabia, aflate până atunci sub control străin.

Naționalismul dezbină Europa

La un secol de la Marele Război, cum i s-a mai spus în epocă, Bătrânul Continent pare dezbinat de aceleași porniri naționaliste. Alegerile pentru Parlamentul European din mai au confirmat ascensiunea fără precedent a partidelor care au avut cap de agendă platforme populiste centrate pe izolaționism și expulzarea străinilor. Patriotismul trebuie înțeles în zilele noastre ca dorința de coexistență și comuniune, a declarat președintele francez Francois Hollande la ceremoniile dedicate centenarului.

„Dușmanii ereditari” nu trebuie să mai existe, a subliniat și președintele german Joachim Gauck. „Doar împreună” a fost concluzia celor doi lideri, un apel la o Europă divizată mai mult ca niciodată pe fondul unei crize economice severe.