Două dintre cele mai importante unități de cercetare agricolă, situate la Fundulea, în Câmpia Bărăganului, au rămas fără mii de hectare după ce terenurile au fost retrocedate dubios.

Aproape 5.500 de hectare ale Institutului și Stațiunii agricole din Fundulea (Călărași), cu o valoare de peste 15 milioane de euro, au ajuns la presupuși moștenitori, după ce s-a aplicat o schemă suspectă orchestrată de membri PSD și PC. Dorel Dorobanțu, primarul din Fundulea, și Jenel Șerban, fostul prefect de Călărași (2005-2008), au retrocedat terenuri și pe testamente în care scria că nu se lasă urmașilor avere imobiliară, ci doar bunuri casnice. Singurul pământ lăsat prin testament urmașilor care au primit terenuri în Fundulea a fost un loc de veci.

Consilierul local PSD, împuternicit la Stațiune

Din patrimoniul Stațiunii de Cercetare Fundulea s-au retrocedat în jur de 3.500 de hectare. Mare parte au ajuns la Adrian și Mihaela Pienaru din Ploiești. Cei doi soți susțin că sunt moștenitorii Constanței Torand, urmașa Floricăi Slăticeanu și presupusă descendentă a moșierului Vispescu.

Cu toate acestea, în testamentul lui Slăticeanu către Torand, înregistrat în anul 1965, femeia susține că nu are avere sau terenuri. Terenurile au fost retrocedate prin implicarea lui Dorobanțu (în calitate de primar a luat abuziv terenurile de la unitățile de cercetare și le-a introdus în domeniul privat al orașului Fundulea) și a lui Jenel Șerban (în calitate de prefect și șef al Comisiei funciare Călărași a aprobat restituirea). După ce loturile au ajuns la familia Pienaru, aceștia le-au dat consilierului PSD Iulian Bănuță, care a devenit împuternicit

„Normal că îi cunoșteam pe soții Pienaru înainte de a face cererile lor de retrocedare, altfel nu aveau încredere în mine să fiu împuternicitul lor”, s-a mărginit să reacționeze consilierul local.

Schema a fost repetată și în alte cazuri. Bănuță a mai fost pus în posesie, tot cu procură de la familia Pienaru cu: 235 ha pădure (96,5 ha în Tămădău; 124,95 ha în Sohatu și 14,05 ha în Fundulea). „Retrocedările s-au făcut pe baza a trei martori din Fundulea, declarații date în fața secretarului primăriei. Au susținut că toți moștenitorii erau decedați cu excepția celor care au făcut cererile”, acuză Mihai Pălăngeanu, cel care a făcut și plângerile la Parchete. Cert este că aceste tranzacții sunt acum cercetate de DNA.

Primarul Dorobanțu, beneficiar la Institut

La institut s-au înstrăinat tot 3.500 de hectare din patrimoniul unității, însă un control din acest an al Corpului de Control al Primului Ministru a depistat că doar 2.000 de hectare au fost scoase din proprietatea statului în mod fraudulos.

Și aceste retrocedări sunt anchetate de procurorii anticorupție. „De la DNA ne-au cerut niște acte privind modul cum institutul a fost lăsat fără 3.500 de hectare pe legea retrocedărilor. Nu știu în ce mod s-a făcut restituirea, pe ce criterii. Noi am contestat modul cum am fost deposedați de suprafețe. Acum, procurorii verifică dacă s-au făcut ilegalități sau nu”, ne-a declarat directorul științific al unității de cercetare, Alexandru Bude. În legătură cu aceste restituiri, Pălăngeanu acuză că, după ce terenurile au fost retrocedate moștenitorilor, o mare parte din pământ a ajuns în posesia familiei lui Dorobanțu.

„Domnul primar este liber, o să-i transmit subiectul pentru care îl căutați și vă va contacta el sau voi reveni eu cu un telefon”, a fost singurul răspuns primit de la Primăria Fundulea. Ne-am deplasat și la sediul instituției locale, de unde ni s-a spus că „primarul nu prea vine vinerea la birou și că ar trebui să revenim luni”.

„Nu sunt implicat în retrocedări”

În acest moment, Stațiunea Fundulea nu mai există, așa ne spune Alexandru Bude. Dacă pe terenuri au pus ochii oamenii PSD, cu sprijin de la prefectul PC, clădirile și atelierele sunt obiectul unui alt dosar penal, pe numele fostul ministrul al Agriculturii, Stelian Fuia. În luna mai acesta a fost trimis în judecată de procurorii DNA, care îl acuză de abuz în serviciu și prejudicierea statului cu 1,6 milioane de lei în afacerea Fundulea. Fostul democrat-liberal e acuzat de DNA că, în perioada 2005-2008, pe vremea când conducea Stațiunea de Cercetare și Dezvoltare a Plantelor Medicinale și Aromatice Fundulea, nu a contestat o cerere de executare silită formulată chiar de sora și cumnatul său. Procurorii susțin că, în acest fel, au fost înstrăinate clădiri în valoare oficială de 1,6 milioane lei. „Toate aceste acuzații le voi rezolva în instanță. O parte din aceste clădiri fac parte și acum din domeniul public al statului. Cât despre terenuri de la institut sau stațiune eu nu am fost implicat în aceste retrocedări care sunt anchetate de DNA”, a declarat acesta.

Schema prin care unitățile agricole au rămas fără pământ

Metoda prin care cele 5.500 de hectare de teren agricol au dispărut din proprietatea statului din Bărăgan, zonă considerată și „Grânarul României”, a fost una cu trei mutări aranjate.

Pasul 1. Moștenitorii defuncților fără avere

Prima mișcare a constat în apariția, din senin, a unor moștenitori. Spre exemplu, terenurile de la Stațiunea Fundulea au fost oferite lui Adrian și Mihaela Pienaru care ar fi fost descendenții ai moșierului Visipescu, al cărui pământ a fost naționalizat de comuniști. Acesta ar fi deținut moșii în mai multe localități din România.

Din actele pe care ni le-a pus la dispoziție Mihai Pălăngeanu, reiese din testamentul defunctei Constanța Torand că nu a avut terenuri în proprietate.

"Imediat după ce s-au făcut punerea în posesie, terenul a și fost vândut către oameni de afaceri din Turcia. Am vorbit cu Mihaela Pienaru și mi-a confirmat acest fapt”, explică Pălăngeanu.

Mutarea 2. Nu mai sunt terenuri în județ

Comisia județeană de retrocedare din Călărăși, condusă de fostul prefect Jenel Șerban, ia decizia, în 2007, de punere în posesie a moștenitorilor.

Așa că se caută teren în județ, dar primarii din tot județul, cu o singură excepție (Fundulea), susțin că nu au teren liber. Minciuna aleșilor a fost descoperită, anul acesta, chiar de verificările Corpului de Control al Primului Ministru, care a descoperit că în Călărași, în urmă cu șapte ani, erau libere pentru restituire 45.000 de hectare din care se puteau retroceda cele 2.000 cerute de moștenitori.

Pasul 3. Apar terenuri libere doar în Fundulea

Primarul din Fundulea, Dorel Dorobanțu, răspunde Prefecturii, anunțând că este pământ liber pentru restituire la el în localitate.

Asta după ce, potrivit sintezei raportului Corpului de Control, primarul din Fundulea este cel care a inițiat, pe 12 iulie 2007, transferul ilegal a 2.000 de hectare de la institut către localitatea pe care o conduce.

Dorobanțu, în calitate de președinte al Comisiei locale de fond funciar, a delimitat o suprafață de 1.982,54 de hectare, aflată în domeniul public al statului și în administrarea Institutului de Cercetare.

A doua zi, pe 13 iulie 2007, Comisia Județeană de Fond Funciar Călărași, condusă, potrivit legii, de prefectul Jenel Șerban, a dat o hotărâre prin care a aprobat ilegal, spune Corpul de Control, trecerea celor 1.982 de hectare de teren în domeniul privat al orașului Fundulea.

Scandalul Nana a scos la iveală adevărații vinovați

Momentul care a îndreptat atenția spre jaful de la Fundulea a fost atunci când Ioana Băsescu a cumpărat, în noiembrie 2013, în jur de 300 de hectare în comuna călărășeană Nana.

Imediat, Victor Ponta și trustul lui Dan Voiculescu au speculat că pământul cumpărat de fiica președintelui a făcut parte din patrimoniul Institului de la Fundeni.

În realitate, lotul cumpărat de Ioana Băsescu nu a făcut parte din patrimoniul Institului. „Unitatea noastră, de la înființarea sa, în 1957, nu a avut niciodată teren pe raza comunei Nana. Noi avem terenuri aici, în Fundulea”, ne-a precizat Alexandru Bude.

Comisie parlamentară

Chiar și așa, majoritatea PSD - UNPR - PC a votat în Parlament înființarea unei comisii de anchetă pentru investigarea modului în care familia lui Traian Băsescu a intrat în posesia tere nului. Rezultatul anchetei a fost că funcționarii din comună care au slujit interesele acestor partide s-au ales cu plângeri penale. Primarul Gheorghe Dobre a păstrat anumite terenuri pentru apropiați și spunea oamenilor că nu are teren de restituit.

Nici Victor Ponta nu a stat degeaba și a trimis Corpul de Control la Fundulea. Rezultatul: primarul din partidul său și fostul prefect de Călărași, apropiat al lui Dan Voiculescu, au fost indicați ca vinovați de scoatarea din proprietatea institutului a 2.000 de hectare.