Cercetările sociologice pe baza cărora Iohannis a fost desemnat candidat al PNL la prezidențiale ridică numeroase semne de întrebare

Desemnarea lui Klaus Iohannis drept candidat al PNL pentru prezidenţiale a decurs ieri fără probleme, dar nu este lipsită de controverse. La votul din Delegația Permanentă, liderul PNL a obținut dublu în comparație cu Crin Antonescu: 111 voturi la 55, în condițiile în care 70 de liberali au lipsit. Dincolo de faptul că votul este departe de sprijinul larg pe care și l-a dorit Iohannis, persistă semnele de întrebare asupra sondajelor pe baza cărora primarul Sibiului i-a luat fața lui Antonescu în cursa internă.

Puzderia de candidați

Desemnarea candidatului PNL la prezidenţiale s-a realizat în baza a două sondaje de opinie comandate de liberali. Cercetările realizate ridică însă anumite semne de întrebare.

1. Deşi alianţa PNL-PDL va avea un singur candidat la alegerile prezidenţiale, sondajele, efectuate de IRSOP și CCSCC, au testat la grămadă șansele pe care atât Klaus Iohannis, dar şi Crin Antonescu, Cătălin Predoiu și Mihai Răzvan Ungureanu le au într-un tur I la care ar participa, din partea PSD, Victor Ponta, dar şi Mircea Geoană. Dar candidații Dreptei nu vor participa toți la acest prim tur, și nici PSD nu va avea doi prezidențiabili, pe Geoană și pe Ponta, ci doar pe Ponta. În mod normal, potențialii candidați ai Dreptei trebuiau testaţi fiecare separat pentru turul I, într-o confruntare cu candidații celorlalte forțe politice ce vor participa la alegeri.

2. Concluzia trasă de liberali, Iohannis – 21%, Antonescu – 6% este astfel viciată din cauza erorii de la punctul 1. În mod normal, opțiunile de vot nu se adună aritmetic, ci se redistribuie, cu alte cuvinte, unii dintre cei care au optat pentru Iohannis ar fi putut opta pentru Antonescu dacă Iohannis nu ar fi fost măsurat în cadrul aceleiași întrebări.

3. Şi faptul că liberalii au preferat să apeleze la metoda sondajului telefonic, și nu la chestionare aplicate „pe teren” ridică semne de întrebare privind acurateţea datelor sondajului.

4. Este straniu că Mihai Răzvan Ungureanu a obținut în ambele sondaje un procent de doar 1% opțiuni de vot, în condiţiile în care, în alte sondaje, fostul premier avea în jur de 20-22% încredere. E drept, nu toată încrederea se convertește în voturi, dar măcar câteva procente în plus tot ar fi fost firesc să existe.

5. Nu în ultimul rând, merită precizat şi faptul că sondajul CCSCC, dat publicității ieri, 21 iulie, de EVZ, a fost realizat, potrivit datelor de pe prima pagină, în perioada 17-23 iulie.

Antonescu: Nu candizez independent

Lui Antonescu, astfel învins, nu i-a mai rămas decât să-și accepte grațios înfrângerea. „Toată lumea este mulţumită, domnul Iohannis pentru că a fost desemnat, partidul că a făcut desemnarea, eu pentru că ceea ce am solicitat, această pronunțare printr-un vot clar, corect, exact, elegant, s-a făcut,” a spus el zâmbitor, după şedinţa de ieri a partidului. Antonescu a subliniat, însă, că nu ia în considerare o candidatură independentă la prezidenţiale.

Experții explică

● „Exista timp mai mult decât suficient pentru ca măcar unul dintre cele două sondaje să aibă datele culese «în teren » și nu telefonic”, spune consultantul politic Bogdan Dospinescu. El mai subliniază că, în sondajul IRSOP, întrun potențial tur 2, 53% l-ar vota pe Victor Ponta și 29% pe Crin Antonescu. În sondajul CCSCC, 70% l-ar vota pe Victor Ponta și 30% pe Crin Antonescu. „Sunt 17 procente diferență, mult peste marja de eroare. Clar, este o problemă la cel puțin unul dintre sondaje”, spune el.

●„Se putea opta pentru verificarea unor scenarii separate (cu Iohannis respectiv Antonescu candidați PNL-PDL)”, spune și sociologul Barbu Mateescu. Acesta subliniază însă: „Chiar și așa, într-un scenariu în care cei doi sunt contrapuși într-o imaginară competiție directă, imaginea prezentată de sondaj e clară: intenția de vot pentru Iohannis este mai mare”.

● Sociologul Mircea Kivu a afirmat că „tehnic, nu se pot pune 4 întrebări sau câte variante ar fi fost cu același conținut”, întrebat de ce în sondaj au fost testati toți potențialii candidați de pe Dreapta la un loc și nu fiecare în parte. În ceea ce privește scorul slab al MRU, Kivu a spus că apare cu procente nesemnificative pentru că pare că nu va mai candida la prezidențiale.