Primul pelerin la Rusalii a venit călare la Şumuleu-Ciuc, de la Budapesta: "Am pornit pe ploaie şi a plouat pe tot parcursul drumului"
- Silvana Chiujdea
- 6 iunie 2014, 00:47
Primul pelerin la Rusaliile din acest an a ajuns, joi, la Şumuleu-Ciuc, în judeţul Harghita. Bărbatul a mers călare aproape o mie de kilometri, transmite Mediafax. Peste 150.000 de persoane sunt aşteptate, sâmbătă, la pelerinajul de Rusalii de la Şumuleu.
Szanto Zsolt, un bărbat de 44 de ani din Budapesta, este primul pelerin care a ajuns la Şumuleu-Ciuc, la pelerinajul de Rusalii. El a povestit, pentru Mediafax, că un astfel de drum trebuie bine organizat în prealabil, aşa că şi-a contactat prietenii şi cunoştinţele care ar fi putut să îi ofere găzduire pe traseu şi au stabilit împreună zilele în care va ajunge la ei. El a mărturisit că deși în Ungaria mulți i-au oferit o masă și un loc de înoptat, pentru el și pentru cal, i-a fost mai greu după ce a intrat în România.
Traseul spiritual de pelerinaj
El a plecat, în a doua zi a lunii mai, din Budapesta, din zona numită "Câmpul Anei", pe un cal roib în vârstă de 14 ani, urmând "Drumul Mariei", traseul spiritual de pelerinaj care se întinde de la Mariazell, un mic oraş din Austria, până la Şumuleu-Ciuc, străbătând Ungaria.
"Drumul nu a fost plăcut deloc, este pentru a treia oară când îl parcurg, dar anul acesta vremea a fost extrem de neprietenoasă. Am pornit pe ploaie şi a plouat pe tot parcursul drumului", a spus Szanto Zsolt.
Calul, o mare responsabilitate
"Trebuie ştiut dinainte unde poţi să îţi petreci nopţile, cine te primeşte. Problema este şi mai complicată atunci când omul are drept tovarăş un patruped. Calul este o mare responsabilitate, omul care îşi iubeşte animalul se gândeşte mai mult la el, iar eu îmi iubesc roibul mai mult decât pe mine însumi, aşa că mă gândesc mai întâi la el şi apoi la mine", a explicat pelerinul.
El a spus că în Ungaria au fost foarte multe persoane care l-au invitat să înnopteze la ele, împreună cu calul, să servească masa, însă lucrurile s-au schimbat când a intrat în România.
"Omul face planuri pe care Dumnezeu le finalizează"
"Era mai greu când am trecut graniţa, mai ales în zone cu populaţie preponderent românească, unde nu am avut prea mulţi prieteni. Am intrat pe la Carei şi de acolo am continuat drumul spre Zalău, apoi spre Bonţida. Trebuia să urmez traseul prin Câmpia Transilvaniei, apoi prin Sărmaşu, la Sângeorgiu de Mureş, ca să ajung în Ţinutul Secuiesc. Trebuia să am un plan bine pus la punct şi musai să ţin pasul, ca să ajungem la timp la eveniment (la pelerinaj - n.r.). Dar au fost multe împrejurări neprevăzute care m-au pus în situaţia să schimb planul din mers, să replanific tot, inclusiv ritmul de mers. Aşa se întâmplă, omul face planuri pe care Dumnezeu le finalizează altfel", a afirmat Szanto.
Munţii Harghitei, cea mai grea parte
Cea mai grea parte a traseului a fost ultima, mai precis traversarea Munţilor Harghitei, a spus Szanto Zsolt.: "Am avut o ultimă zi foarte grea, ne-a prins grindina. Am traversat creasta Munţilor Harghita şi am avut parte de o ploaie cumplită şi de grindină. După ce am trecut munţii, am ajuns în trecătoare, unde am fost întâmpinat de trei husari de la regimentul Matyas din Scaunul Ciuc şi am călătorit împreună, până la Sântimbru-Băi".
După 35 de zile, a ajuns la Şumuleu-Ciuc, însă calul său s-a îmbolnăvit, fiind tratat de un medic veterinar.
Păstrarea tradițiilor
Bărbatul a urcat şaua dintre Munţii Şumuleul Mic şi Şumuleul Mare, unde s-a apucat să asambleze o iurtă, de unde va asculta Liturghia Sfântă de Rusalii, împreună cu prietenii.
"Este o iurtă originală din Mongolia, care a fost expusă la Muzeul Naţional de la Budapesta, la expoziţia Gingis Han, pe care am reuşit să o cumpăr la finalul prezentării. Trebuie ştiut că înaintaşii noştri huni călătoreau cu iurtele, le asamblau, le dezasamblau şi aşa au străbătut continente. Cred că putem păşi cu mândrie pe urmele strămoşilor şi este datoria noastră să păstrăm aceste tradiţii", a spus pelerinul.
Caracterul sacru al Şumuleului
Szanto Zsolt a susţinut că a făcut acest pelerinaj călare "pentru Ţinutul Secuiesc şi pentru caracterul sacru al Şumuleului", al cărui hram de Rusalii a depăşit graniţele ţării şi s-a transformat într-o "manifestare a maghiarilor de pretutindeni".
"În fiecare an, maghiarii din toată lumea vin aici, ceea ce este foarte bine, pentru că în ziua de Rusalii sunt uitate toate necazurile istoriei şi ale prezentului. Din încărcătura sufletească pe care o acumulează în această zi, maghiarimea poate să se hrănească tot anul", a conchis Szanto Zsolt.