Republica Moldova este codaşă într-un top al natalităţii, efectuat de către Banca Mondială. Astfel, Moldova se plasează pe locul cinci în acest top, şi asta pentru că numărul de naşteri la 1.000 de locuitori este foarte redus.

Statisticile arată că în 2012 în Republica Moldova s-au născut 12 copiii la o mie de locuitori. Chiar dacă Moldova este cunoscută drept cea mai săracă ţară din Europa, ea este la același nivel cu Suedia. România a fost plasată pe locul trei în top, cu 10 copii născuţi la o mie de locuitori. Potrivit specialiştilor, una dintre cauzele natalităţii scăzute este migraţia populaţiei reproductive, dar şi nivelul economic scăzut. Lideri la sporul natural pe plan mondial sunt ţările din Africa. În Niger, Mali, Ciad, Angola şi Uganda se nasc 45-50 de copii la 1.000 de locuitori.

Vârsta fertilă la femei constituie 25-35 de ani, or acest grup de populaţie, în mare parte, este plecat peste hotare. „În Republica Moldova au rămas domnişoare de 16-18 ani, dintre care nasc foarte puţine, sau femei după 35 de ani. Anume categoria de femei active și fertile a emigrat. Pot să spun că a crescut numărul femeilor de peste 35 de ani care nasc. Fenomen ce nu era aşa de dezvoltat anterior”, menţionează Valentina Belous, medic obstetrician-ginecolog. Totodată, aceasta susține că a crescut numărul femeilor însărcinate care au avut anumite probleme de sănătate până la perioada de sarcină, care ulterior s-au agravat. Aceasta demonstrează că persoanele nu se tratează la timp, iar la un moment dat diversele boli se agravează şi dau de ştire în perioada sarcinii.

„Mai multe cunosc medicii de familie, care monitorizează starea de sănătate a pacienţilor mai mulţi ani şi cunosc ce probleme de sănătate are fiecare. Când femeile însărcinate ajung la ginecolog, noi depistăm probleme de sănătate care au parvenit până la naştere, or acestea duc la naştere prematură, la infecţii urinare, care de asemenea duc la naşterea prematură a fătului”, a adăugat Valentina Belous.

Cu 1.564 de copii mai puţini anul trecut

În anul 2013, în Republic Moldova s-au născut 37.871 de copii, cu 1.564 mai puţini decât în anul 2012, anunţă Biroul Naţional de Statistică. Potrivit statisticilor, rata natalităţii a constituit 10,6 născuţi vii la 1.000 de locuitori. Nivelul natalităţii în localităţile rurale se menţine mai înalt decât în orașe. În mediul urban au fost născuţi 1.987 de copii, iar în mediul rural – 23.884 de copii. Biroul Naţional de Statistică mai adaugă că în anul trecut s-au născut mai mulţi băieţi decât fete. „Raportul de masculinitate este de 105 băieţi la 100 de fete”.

Fiecare al cincilea copil s-a născut în afara căsătorie. Vârsta medie a mamei la prima naştere a fost de 23,9 ani. Mamele din mediul rural nasc la o vârstă mai mică (23,0 ani) decât mamele din mediul urban (25,5 ani). Totodată, în 2012 şi numărul avorturilor printre adolescente este destul de mare. Astfel, potrivit Biroului Național de Statistică, în 2012, în jur de 1.400 de adolescente au făcut avorturi. Specialiştii spun însă că numărul acestora ar putea fi mai mare, întrucât multe cazuri nu sunt înregistrate.

Natalitatea scăzută duce la depopularea Republicii Moldova

Rata de naşteri redusă duce la scăderea demografică a populaţiei ţării noastre. De această părere sunt demografii. „Numărul scăzut al naşterilor este cauzat de fenomenul de criză a populaţiei. În scădere este ponderea populaţiei care se reproduce. De asemenea, o cauză ar fi instabilitatea economică, dar şi, nu în ultimul rând, migraţia. Nu toate familiile îşi pot permite luxul de a avea copii. Preţurile la toate cele necesare sunt mari, locuri de muncă sunt puţine, iar dacă şi există, salariile sunt mici. Din acest motiv, majoritatea emigrează şi nasc copiii acolo unde sunt plecaţi. În prezent, noi acumulăm roadele naşterilor în afara ţării. Datele statistice mondiale arată că în prezent multe femei din Moldova nasc în străinătate. Or asta duce la depopularea masivă a țării”, spune Valeriu Sainsus, demograf.

Totodată, demograful a menţionat că din domeniile sociale una dintre cauze ar fi instabilitatea familiilor. „În ultima vreme, a crescut numărul divorţurilor. Aceasta este caracteristic şi pentru mediul rural, fenomen ce nu prea se manifesta în trecut. De asemenea, a crescut numărul copiilor care se nasc în afara căsătoriei. Fiecare al 4-5-lea copil nu se naşte în familie. Pare-se că aceasta este acum la modă. Înainte, acest număr constituia 2-3 la sută”, susţine Valeriu Sainsus. Încă o cauză ar fi educaţia de lungă durată a populaţiei tinere. „Tinerii de astăzi studiază un timp foarte îndelungat. Dacă este să calculăm, ei absolvesc şcoala la 18-19 ani, după care urmează studiile la universitate, încă 3-9 ani, în funcție de facultate şi specialitate. Apoi, fiecare vrea să-şi găsească un loc de muncă şi, când însumăm, reiese că ei au mult peste 25 de ani”, explică demograful.

O a treia cauză ar fi valorile tinerei generaţii. „Tinerii preferă să se ghideze după valorile europene. Aceasta denotă că naşterile la o vârstă tânără nu sunt luate în calcul. În valorile europene sunt incluse dezvoltarea pe plan profesional şi, ulterior, cel familial”, adaugă Sainsus.

Câte femei au născut al doilea sau al treilea copil?

Din numărul total de nou-născuţi, doar 13.381 a constituit al doilea copil. Totodată, al treilea copil l-au născut doar 4.178 de femei (din care 2.947 în mediul rural), al patrulea copil au născut 1.062 de femei (din care 817 la sate), al cincilea copil au născut 340 de femei (270 în mediul rural) şi al şaselea copil sau mai mult au născut 252 de femei (208 în sate).