Extremiştii din partidul Jobbik au fost cercetaţi de o comisie a Parlamentului Maghiar, pentru finanţări secrete din Rusia şi din Iran. Liderii UDMR au denunțat ieri implicarea Jobbik în protestele de luni, de la Târgu Mureș. Preşedintele Traian Băsescu a cerut, marţi, Guvernului şi Parlamentului emiterea unui act normativ prin care să fie interzisă prezenţa pe teritoriul României a membrilor partidului maghiar Jobbik. „Este un partid extremist, comportamentul lor de la Târgu Mures justifică o astfel de masură”, a declarat preşedintele. EVZ vă prezintă o analiză completă care explică cine sunt neonaziștii Jobbik și ce interese stau în spatele lor.

„Evenimentul Zilei” vă prezintă o analiză despre partidul neo-nazist Jobbik - ce este acesta, cine îl finanţează, care sunt legăturile sale externe, cum poate fi interzisă activitatea sa în România şi cum au fost interzise astfel de partide sau de activităţi  în ţările civilizate.

• EXCLUSIV. Ținutul Secuiesc, așa cum nu îl vezi niciodată la TV. Ce fac ungurii în Mureș și Harghita FOTOREPORTAJ | UPDATE

Agresiunile de la Târgu Mureş Peste 4.000 de persoane, mulţi dintre aceştia aduşi cu autobuzele de către partidul extremist maghiar Jobbik, au participat luni la comemorarea secuilor martiri de la Târgu Mureş. Deşi marşul către Prefectura Mureş nu fusese autorizat, organizatorul manifestării, Izsak Balazs, a cerut participanţilor la comemorarea din Cartierul 22 Decembrie să se îndrepte pe trotuare către Prefectura Mureş, pentru a depune o petiţie prin care se solicită autonomia. Pe parcursul deplasării către centrul oraşului, unii participanţi - identificaţi ca aparţinând Organizaţiei 64 de Comitate - s-au îmbrâncit cu jandarmii, au aruncat cu petarde şi au scandat lozinci privind anularea Tratatului de la Trianon şi cu caracter xenofob. Manifestanţii au cerut ca ţinutul secuiesc să devină regiune de dezvoltare distinctă şi să se garanteze prin lege autonomia acestui ţinut. EDITORIAL EVZ: Ne vor lua maghiarii Ținutul Secuiesc? Dacă vor putea, da! Cine este partidul Jobbik Jobbik, „mişcarea pentru o Ungarie mai bună”, a fost înfiinţată în 2002, ca o asociaţie a tinerilor cu vederi politice de dreapta, de către un grup de studenţi ai universităţilor catolice şi a celor protestante. Mişcarea s-a transformat în partid  în octombrie 2003 şi a reuşit să trimită trei europarlamentari la Bruxelles după alegerile din 2009, devenind al treilea partid ca mărime din Ungaria. FOTO: Neonazistul Vona Gabor. Partidul Jobbik, condus de Vona Gabor, este unul dintre motoarele din spatele creșterii radicalismului din Ungaria în ultimii ani. El este privit ca un grup neo-nazist, o forță de conducere reunind extremiștii de dreapta din Ungaria. O dată cu creşterea popularităţii în ţara vecină, partidul a intensificat şi atacurile împotriva grupurilor minoritare. Ca urmare, numele acestuia este menţionat alături de acela al partidului grec „Zori de aur”, ambele fiind cunoscute ca fiind cele mai influente partide radicale din Europa, asociate cu acţiunile anti-romi, homofobe, anti-UE și de incitare antisemită. EDITORIALUL EVZ: Ţinutul Secuiesc există. Şi fără aprobarea lui Crin Antonescu Dacă Grecia pare a se fi trezit, chiar dacă cu întârziere, faţă de amenințarea „Zori de aur”, politicienii şi societatea civilă din Ungaria nu au făcut încă o prioritate din lupta împotriva rasismului şi a stereotipurilor rasiale care otrăvesc relațiile dintre grupurile etnice şi cele  culturale în cadrul unei ţări. <iframe src="//www.youtube.com/embed/VnKZvlGJFJM" frameborder="0" height="349" width="620"></iframe> VIDEO: Miting al Jobbik, organizat în Budapesta. Imaginile au fost prezentate de publicații britanice New Herald: „Finanţare secretă din Rusia şi din Iran” Partidul Jobbik susţine că face parte dintre partidele sărace şi că trăieşte din cotizaţiile de membru şi din mici donaţii. Presa străină a dezvăluit însă că partidul condus de Vona Gabor ar fi fost finanţat cu fonduri secrete din Rusia şi din Iran. Acestea ar fi un "quid pro quo" pentru atitudinea anti-Uniunea Europeană și anti–NATO dar şi pentru a ajuta un partid anti-romi şi antisemit să provoace tulburări, în opinia publică ungară, cu ostilitatea sa împotriva democraţiei liberale din Europa, consemnează The Herald Scotland. EDITORIAL: Ce merită extremiştii care ne injectează ură în viață

Presupusa influență a Moscovei asupra acestui partid de extremă dreaptă a fost ridicată în Parlamentul Ungariei și investigată de către Comisia de Securitate Națională (NSC). Cel care a ridicat problema în atenția Comisiei Parlamentare de Securitate Națională este deputatul independent Jozsef Gulyas. Informaţia a fost infirmată după o şedinţă secretă a Comisiei, dar negarea acestei informaţii nu l-a convins pe deputat. ”După o sesiune secretă a Comisiei, nici ministrul serviciilor secrete, nici președintele Comisiei nu au putut să-mi dea un răspuns liniștitor”, adeclarat Gulyas într-un interviu publicat în ediţia tipărită a săptămânalului HVG, citat de New Herald. FOTO: Manifestație Jobbik la Budapesta Vona Gabor, liderul Jobbik, un apropiat al Moscovei Suspiciunile sunt alimentate şi de relaţiile strânse dintre Vona Gabor şi liderii politici ruşi. În urmă cu aproape un an, liderul Jobbik, Vona Gabor, a făcut o vizită în Rusia, în cadrul căreia a întâlnit mai mulţi politicieni importanţi, între care şi președintele comisiei politicii energetice a parlamentului rus Ivan Dmitrievich Grashow. El a ţinut şi un discurs la Universitatea de Stat din Lomonosov, Departamentul de Sociologie. „Pot spune , fără laudă că prelegerea mea a fost un mare succes. Consider vizita mea la Moscova drept un progres major, deoarece a devenit clar că politicienii ruși consideră Jobbik drept un partener”, a declarat Vona Gabor.

• Peste 4.000 de manifestanţi secui au plecat într-un marş neutorizat prin Târgu Mureş; îmbrânceli cu jandarmii

10 august 2013, Harghita: „Ungaria trebuie să-şi asume un conflict cu România” Pe 10 august 2013, liderul partidului radical naţionalist ungar Jobbik, Gabor Vona, a fost prezent la Tabăra tineretului maghiar din Ardeal, care a avut loc în localitatea Borzonţ din judeţul Harghita. El a acuzat guvernul condus de Viktor Orban că nu a ridicat chestiunile privind tratatul de pace de la Trianon şi autonomia aşa-zisului Ţinut secuiesc în cadrul forumurilor internaţionale. „Este evident că, pentru noi, principalul obiectiv nu este calitatea relaţiei dintre Romania şi Ungaria, ci starea societăţii şi naţiunii maghiare, care îi include şi pe maghiarii din Transilvania. Deci, dacă apărarea drepturilor maghiarilor din România şi reprezentarea lor înseamnă conflict cu România, cred că Jobbik îşi va asuma această reponsabilitate, care trebuie, de fapt, asumată de întreaga Ungarie”, a declarat Vona Gabor.

FOTO: Manifestanți Jobbik, la un protest organizat în Budapesta El a mai cerut atunci, presei româneşti să relateze că, după părerea lui, „problema minorităţilor, pe care ungurii o numesc problema Trianonului” este „o tragedie a regiunii”, impusă de Europa Occidentală, „care nu are niciun alt scop, în prezent, decât să facă imposibilă acţiunea comună a naţiunilor care trăiesc în această regiune”. Vona Gabor şi acoliţii săi pot fi declaraţi indezirabili de Curtea de Apel Bucureşti Urmare a declaraţiei de mai sus, mai mulţi politicieni români au cerut declararea lui Vona Gabor „persona non grata” pe teritoriul României. Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a replicat însă că această măsură poate fi aplicabilă doar persoanelor având statut diplomatic, conform articolului 9 din Convenţia ONU de la Viena privind relaţiile diplomatice. Potrivit OUG 194/2002, privind regimul străinilor în România, Vona Gabor şi acoliţii săi pot fi însă declaraţi indezirabili pentru o perioadă de 5 pînă la 15 ani, perioadă care poate fi prelungită, dacă a desfăşurat, desfăşoară ori există indicii temeinice că intenţionează să desfăşoare activităţi de natură să pună în pericol securitatea naţională sau ordinea publică.

Pentru aceasta, trebuie ca un procuror anume desemnat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, să sesizeze instanţa de judecată a Curţii de Apel, la propunerea instituţiilor cu competenţe în domeniul ordinii publice şi siguranţei naţionale.    Declaraţiile cu caracter extremist, care promovează, între altele, ura şi violenţa pe motive etnice, pot atrage însă răspunderea autorilor în baza dreptului comun.

• OFICIAL MAGHIAR: "Ţinutul Secuiesc este o regiune unitară şi indivizibilă". Ce părere aveți? | DEZBATEREA ZILEI

Ce fac ţările civilizate cu partidele extremiste Franța a folosit o lege încă din 1936 pentru a permite guvernului să dizolve milițiile private, şi să interzică grupurile de extremă dreaptă. Legea a fost aplicată în cazul neo-fascilştilor de la Noua Ordine și Uniunii Grupurilor de apărare (GUD) dar şi grupării de stînga de gherilă urbană „Acțiunea Directă”. Ultima dată când autoritățile franceze au recurs la legea din 1936 a fost în iulie 2002, când au scos în afara legii Uniunea Radicală, un mic grup neo-nazist, după ce unul dintre membrii săi a încercat să -l asasineze pe președintele Chirac în timpul paradei de ziua naţională, pe 14 iulie 2002.

FOTO: Neonaziști din Anglia care au participat la o manifestație Jobbik organizată la Londra În Germania , Constituția interzice partidele care s-au dovedit a fi anti-democratice. După al doilea război mondial, două partide din Germania au fost scoase în afara legii – unul comunist şi altul nazist - succesorul național-socialiștilor lui Hitler. De cealaltă parte, guvernul britanic nu a interzis niciodată Sinn Fein, interfaţa politică a organizaţiei teroriste IRA (Armata Republicană Irlandeză), pe care a preferat să-l „inflitreze” pentru obţinerea de informaţii. <iframe src="//www.youtube.com/embed/vhyC7ipNH_Q" frameborder="0" height="349" width="620"></iframe> VIDEO:Vona Gabor a fost forțat, în 26 ianuarie 2014, să-și anuleze programul din Londra, după izbucnirea unor proteste de stradă împotriva extremismului partidului Jobbik

• Preşedintele Parlamentului ungar: Autonomia Ţinutului Secuiesc va fi singura şansă pentru naţiunea secuiască

În Grecia, s-a încercat interzicerea partidului „Zori de aur” dar Parlamentul grec a votat doar să înghețe finanțarea de stat a partidului. În urma unei anchete privind uciderea rapper-ul anti-fascist Pavlos Fyssas în septembrie 2013, preşedintele partidului, Ioannis Michaloliakos și alți câțiva deputați ai „Zori de aur” și de membri au fost arestați și acuzați de formarea unei organizații criminale.