Am urmărit vineri şi sâmbătă şedinţele conducerii PDL şi PMP de la Braşov, respectiv Sighişoara. Atmosfera de la cele două evenimente mi s-a părut foarte relevantă pentru modul în care stau lucrurile în cele două partide. Priveghi la PDL, sărbătoare la PMP. Şi, dacă trecem în revistă pierderile înregistrate de PDL în ultima săptămână, în favoarea partidului susţinut de Traian Băsescu, totul are o explicaţie.
M-am uitat ieri peste lista primarilor PDL din marile oraşe şi aşa rămaşi puţini la număr după alegerile locale din 2012. Cred că este un semnal important pentru PDL că, dintre aceştia, primarul Clujului, Emil Boc, primarul Piatra Neamţ, Gheorghe Ştefan şi primarul din Alba Iulia, Mircea Hava nu au participat la reuniunile democrat-liberalilor. Sfidător, primarul Aradului, Gheorghe Falcă i-a anunţat pe colegii săi de partid că susţine Mişcarea Populară. Din primăriile importante deţinute de PDL, se pare că doar George Scripcaru, primarul Braşovului mai rămâne alături de Blaga, în contextul în care tot mai mulţi aleşi locali ai PDL vor susţine Mişcarea Populară. Potrivit legii, aleşii locali îşi pierd mandatul dacă se înscriu într-un alt partid decât cel cu care au câştigat alegerile. Susţinătorii din PDL ai PMP au găsit însă soluţia: se înscriu în Fundaţia Mişcarea Populară, urmând ca, prin acţiunile lor, să susţină PMP. PDL are deci, o mare problemă, nu doar din punct de vedere al imaginii, dar şi pentru că, prin susţinerea pe care unii primari o vor acorda PMP, pierde numeroase voturi.
La asta se adaugă problemele pe care PDL le are în Parlament. După alegerile parlamentare din 2012, grupul PDL de la Camera Deputaţilor număra 56 de parlamentari. 9 dintre ei au mers, în ultimul an, fie la PMP, fie la alte partide. Săptămâna trecută, din 11 parlamentari ai PDL care au părăsit partidul condus de Vasile Blaga şi au ales PMP, 9 sunt deputaţi. Prin urmare, dacă facem un calcul simplu, PDL a pierdut, într-un an de zile, 18 deputaţi, respectiv 32% din totalul democrat-liberalilor de la Cameră. PDL a ajuns în situaţia jenantă de a concura cu PP-DD la numărul de parlamentari care părăseşte partidul, care mai are puţin şi îşi vede desfiinţat grupul de la Senat.
Primul test electoral al PMP, dar şi al PDL după cutremurul din aceste zile, priveşte alegerile europarlamentare. Situaţia PMP este oarecum similară cu cea a Partidului Liberal Democrat din 2006-2007. In decembrie 2006, P.L.D s-a înfiinţat după ce din PNL au plecat o serie de membri cu notorietate precum Theodor Stolojan, Gheorghe Flutur sau Cristian Boureanu. La alegerile europarlamentare din 2008, partidul a obţinut 8% din voturi şi 3 mandate în Parlamentul European. Dacă PMP reuşeşte să obţină un scor de două cifre la alegerile europarlamentare, atunci partidul susţinut de Traian Băsescu va trece cu brio de primul său test important. În sondajul comandat de EvZ şi postul B1 Tv, PMP este cotat cu 6% din opţiunile de vot. Până la alegerile din 25 mai, PMP are mai puţin de 4 luni, dar, pe fondul erodării USL, obţinerea unui procent de 10% nu va fi uşoară, dar nu este exclusă. Pe scurt, susţinătorii PMP au următorul profil: sunt anti-USL şi pro- Traian Băsescu. Inevitabil, PDL va pierde o bună parte din electorat, care va prefera PMP, dacă popularii se vor ţine de cuvânt şi vor face Opoziţie. De aceea, nu aş exclude varianta înlocuirii lui Vasile Blaga din fruntea PDL, după alegerile europarlamentare, în urma obţinerii unui scor nesatisfăcător la alegerile de pe 25 mai şi din acel moment, discuţiile privind unificarea Dreptei şi a unui candidat comun la prezidenţiale pot prinde contur. Această ecuaţie conţine multe scenarii ipotetice. Dar, aşa cum a dovedit-o situaţia din ultimele zile, totul este posibil.
Ne puteți urmări și pe Google News
Recomandările noastre
