Traficul de persoane este o problemă care afectează în continuare România, dar se fac eforturi pentru înăsprirea legislaţiei, iar în 2014 a crescut numărul traficanţilor de persoane condamnaţi la pedepse cu închisoarea, relevă raportul anual privind traficul de persoane dat publicităţii luni de Departamentul de Stat al Statelor Unite.

România este o ţară sursă, de tranzit şi de destinaţie pentru persoanele victime ale traficului de forţă de muncă, precum şi pentru femeile şi copiii victime ale traficului sexual. Românii sunt o sursă semnificativă a victimelor traficului de forţă de muncă şi de exploatare sexuală în Europa de Vest (în special în Marea Britanie, Italia, Spania şi Franţa) şi în Europa Centrală şi de Sud (în special în Cehia, Ungaria şi Grecia). Bărbaţii, femeile şi copiii români sunt victime ale traficului de forţă de muncă în mai multe domenii, dar sunt şi forţaţi să cerşească şi să fure în România şi în alte ţări europene. Femeile şi copiii români sunt victime ale traficului sexual în România şi în alte ţări europene. Românii forţaţi să cerşească şi să comită infracţiuni sunt adesea copii romi, se arată în document, citat de Agerpres.

România este o ţară de destinaţie

România este o ţară de destinaţie pentru un număr limitat de victime ale traficului de persoane din afara graniţelor, cum ar fi victime ale traficului sexual din Republica Moldova şi Polonia şi victime ale traficului de forţă de muncă din Bangladesh şi Serbia. Oficiali guvernamentali au fost condamnaţi pentru infracţiuni de trafic de persoane, dar au fost raportate şi situaţii în care oficiali locali au obstrucţionat investigarea unor cazuri de trafic.

Potrivit documentului citat, Guvernul român nu îndeplineşte standardele pentru eliminarea traficului de persoane, însă depune eforturi semnificative în acest sens. Guvernul a demonstrat că face eforturi pentru întărirea legislaţiei, dar au fost date sentinţe uşoare care nu i-au împiedicat pe traficanţi, iar victimele nu au fost în siguranţă după ce traficanţii au fost eliberaţi. Guvernul a identificat un număr mare de victime, însă doar jumătate dintre acestea au beneficiat de asistenţă din partea instituţiilor publice şi private. Guvernul nu a alocat finanţare ONG-urilor care oferă asistenţă, iar victimele au avut dificultăţi în a obţine servicii medicale, consiliere psihologică şi despăgubiri din partea traficanţilor.

Recomandările pentru autorităţi

Recomandările pentru autorităţile române privesc alocarea de fonduri publice pentru ONG-uri şi pentru noi centre de adăpostire a victimelor traficului de persoane, îmbunătăţirea accesului la servicii medicale, creşterea calităţii consilierii psihologice, anchetarea şi condamnarea traficanţilor şi a oficialilor care sunt complici cu aceştia, cu sentinţe suficient de severe comparativ cu gravitatea faptelor.

Autorităţile române au investigat 875 de cazuri de trafic de persoane în 2014, în creştere de la 714 cazuri în 2013. Instanţele române au condamnat 269 de traficanţi în 2014, o uşoară creştere faţă de 252 de condamnări în 2013. 67% dintre traficanţii condamnaţi au primit pedepse cu închisoarea de la unu la 15 ani, ceea ce marchează o creştere faţă de 2013 când 59% dintre traficanţii condamnaţi au primit pedepse cu executare. Trei oficiali guvernamentali au fost condamnaţi pentru trafic de forţă de muncă în 2014.

Agenţia Naţională împotriva Traficului de Persoane

Raportul notează că guvernul susţine eforturile de prevenire a traficului. Agenţia Naţională împotriva Traficului de Persoane coordonează implementarea strategiei de combatere a traficului pentru perioada 2012-2016 în cooperare cu ONG-urile şi a pus la punct un plan de acţiune pentru perioada 2015-2016.

Agenţia publică periodic rapoarte şi statistici privind traficul de persoane şi a participat la implementarea unei campanii naţionale şi a 53 de campanii locale de conştientizare, care au avut o audienţă de peste 2 milioane de persoane.