Tragedia greacă se joacă zilele astea la București. Un teatru de provincie a transformat-o în comedie

Tragedia greacă se joacă zilele astea la București. Un teatru de provincie a transformat-o în comedie

Toată tevatura românească din jurul Codului fiscal seamănă cu o criză grecească la scară redusă. Meschină.

 Înalt la stat, Victor Ponta joacă rolul unui Alexis Tsipras în miniatură, iar Klaus Iohannis este „distribuit” în rolul Angelei Merkel. Ambii sunt nemți, ce potriveală! Ambii stau de pază ca echilibrele macroeconomice să nu fie afectate. Și Tsipras, și Ponta (păstrând bineînțeles proporțiile) sunt din același aluat: doi politicieni populiști, pentru care contează mai mult interesul politic punctual, decât interesul general al țării lor. După circul de rigoare, amândoi se vor supune realității economice fruste: lipsa de bani. Tsipras a făcut-o deja, urmează Ponta. Tărăboiul populist se întoarce deja împotriva lui Tsipras, acuzat de partenerii de guvernare că a acceptat un plan de reforme prea dur. Ponta nu va ajunge în situația asta pentru că nu va ajunge să ia niște decizii nepotrivite prin populismul lor. Pentru actualul premier contează doar tărăboiul.

Recent, chiar în zilele referendumului din Grecia, Victor Ponta a fost acuzat că împrumută din atitudinea lui Alexis Tsipras. Din clipa în care președintele Klaus Iohannis, în mod responsabil, a dat semne vizibile că nu va promulga noul Cod fiscal, premierul a scris pe Facebook un mesaj îmbibat cu naționalism economic. „Cred că, în acest moment, toţi adversarii dezvoltării, prosperităţii şi independenţei noastre economice sunt în stare de orice ca să blocheze aplicarea măsurilor din Cod!

Fac un apel la toţi românii de bună credinţă să facem front comun împotriva oricăror asemenea tentative evident împotriva interesului nostru ca ţară şi societate!”, a scris Ponta. Începând de ieri, „Lista celor răi” a fost completată și cu alte nume, în afară de cel al președintelui Klaus Iohannis. Este vorba de Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, și Valdis Dombrovskis, vicepreședinte al Comisiei Europene. Cei trei au susținut că nu este foarte înțelept ca Guvernul României să se lanseze în cheltuieli nejustificate cu salarii și alte beneficii sociale, să reducă prea multe taxe și să crească necontrolat deficitul bugetar.

Ne puteți urmări și pe Google News

Nu mă înțelegeți greșit. Sunt conștient că reducerea TVA este o măsură benefică pentru economie. Orice economist, care cunoaște mecanismele pieței libere, poate lesne demonstra acest lucru. În opinia mea, relaxarea fiscală este preferabilă tăierilor nesfârșite de costuri bugetare, care accentuează austeritatea și adâncesc recesiunea. Scăderea taxelor poate fi aplicată cu două condiții: să nu fie dublată de pomeni electorale și să existe suficienți bani pentru a acoperi scăderea veniturilor bugetare.

Ce se întâmplă în România ar trebui analizat și în raport cu ce se întâmplă în Grecia. Uniunea Europeană traversează în prezent o criză politică generată de criza financiară de la Atena. Baletul iresponsabil al lui Tsipras i-a pus într-o situație dificilă pe liderii Europei, în special pe Angela Merkel. Ea este acuzată de presa din țara sa că a fost prea indulgentă, în ciuda faptului că pachetul de reforme impus grecilor este destul de dur.

Cu toate acestea, Merkel este acuzată că ezitările ei l-au ajutat pe Tsipras să tragă Europa pe sfoară. În tot acest context complicat, liderii UE nu au nevoie de încă un premier al unui stat-membru, cu un bunic născut la granița dintre Grecia cu Albania, care să zgâlțâie masa la Bruxelles. O astfel de atitudine afectează în mod direct România, care pierde din credibilitate, după ce, o bună perioadă de timp, a fost copilul ascultător al Europei, care și-a făcut conștiincios temele și a reușit să evite criza.

De aceste lucruri ar trebui să țină în primul rând cont premierul Victor Ponta, nu de interesele politicianiste mărunte. În războiul fățiș cu președintele Klaus Iohannis, șeful Guvernului aplică aceeași strategie ca cea de pe vremea lui Traian Băsescu, când conducea USL împreună cu Crin Antonescu. Încearcă să arunce în capul șefului statului responsabilitatea pentru anumite măsuri seducătoare pentru electorat, dar imposibil de aplicat în actualul context economic.

Trebuie să remarc faptul că Victor Ponta dă dovadă de abilitate. Scandalul Codului fiscal, care ar trebui să le ridice românilor nivelul de trai, dar pe datorie, vine imediat după scandalul majorării salariilor președintelui și altor demnitari de rang înalt. În această chestiune Iohannis și Ponta au fost multă vreme în acord. În privința adoptării unor măsuri benefice românilor de rând, cei doi nu se înțeleg. Cu precizarea că, în această piesă de prost gust, Victor Ponta joacă rolul politicianului bun.

Opiniile exprimate în paginile ziarului aparțin autorilor.