Berlinul și-a impus marea majoritatea a condițiilor Greciei, însă în Germania numeroase voci susțin că acest succes este mai degrabă un „dezastru” diplomatic, în care cea mai mare putere europeană a suferit o gravă degradare a imaginii.

„În acest weekend, guvernul german a distrus mai multe decenii de diplomație”, acuza lui săptămânalul Der Spiegel, deplângând condițiile draconice, pe care le-a numit o „listă a ororilor”.

Angela Merkel, supranumită adesea „Regina Europei”, și ministrul său de Finanțe, Wolfgang Schäuble, au întruchipat linia dură, care a primit multe critici în străinătate, dar și în țara lor.

„Între a salva și a pedepsi Grecia, granița este fragilă. În această nopate, granița a dispărut”, nota pe Twitter Mathias Müller von Blumencron, de la cotidianul conservator Frankfurter Allgemeine Zeitung.

Pentru Süddeutsche Zeitung, cotidian de centru-stânga, „Merkel a reușit să reînvie imaginea unei Germanii urâte, rapace și fără inimă, care abia începuse să se estompeze.”

Și ziarul bavarez continuă:

„Fiecare centimă de ajutor pentru Grecia pe care germanii au încercat să o economisească, va trebui cheltuită dublu sau triplu în anii următori pentru a înfrumuseța această imagine.”

Cu puțin înainte de a apărea pe piață ideea unui „Grexit temporar”, sâmbătă, doi comici germani ironizau egoismul național într-un clip intitulat Prețioșii noștri euro germani. Personajele interpretate, doi nemți care se lăfăie într-un lux ostentativ, comentează la telefon situația din Grecia, folosind exclusiv titluri din presa germană:

„Noi, nemții, trebuie să fim întrebați dacă mai vrem să continuăm să plătim”, exclamă primul, în vreme ce al doilea răspunde: „Vindeți-vă insulele, greci hoțomani, și Acopolele...” Iar concluzia filmulețului, care a întregistrat peste un milion de vizualizări pe YouTube, vine tăios: „În vara asta, noi, nemții, avem o ocazie istorică - măcar de data asta să nu comportăm ca niște cretini”.

Acum doi ani, un sondaj al BBC prezenta totuși Germania drept țara cu imaginea cea mai bună din lume - un amestec de succes economic, conștiință socială și diplomație - pentru 59% dintre cei chestionați.

Însă potrivit lui Joschka Fischer, fost ministru de Externe, criza din Grecia a întărâtat naționalismul german, iar Merkel nu a știut să-i convingă pe nemți să vadă dincolo de portofelul lor. Cancelara conservatoare, care va sărbători în noiembrie zece ani de când se află la putere, și care se bucură de 70% opinii favorabile, „nu a argumentat, nici nu a acționat ca un om politic, ci ca un contabil”, acuză Fischer.

La rândul său, Constanze Stelzenmüller, analistă germană la Brookings Institution, un think tank de la Washington, comentează, citată de Le Point:

„Am risipit un imens capital de simpatie printr-un dezastru comunicațional.”

Pentru Stelzenmüller, acțiunile germane dovedesc o lipsă de empatie și ar fi fost mai bine percepute dacă ar fi recunoscut că „grecii obișnuiți au suferit cu adevărat, mai mult decât alții din Europa”.

Nils Minkmar, istoric și jurnalist german, a comentat și el pe Twitter:

„Dacă cineva ar fi comunicat poziția germană cu profesionalism, nu am mai fi poate priviți în acest fel dezagreabil.”

Constanze Stelzenmüller apreciază că negocierile de la Bruxelles „au provocat pagube importante”, mai cu seamă „imaginii de mare putere non-agresivă” pe care încerca să și-o construiască Germania.

În timpul acestor discuții, pe care analista de la Brookings le cataloghează drept „incredibil de urâte”, Angela Merkel a părut că se adresează exclusiv propriei majorități, lansând restului Europei un ultimatum de genul „Vă place, bine, nu vă place, iarăși bine”.