Românilor nu le-a plăcut explicația că salariile președintelui, premierului și ale altor șefi mari în stat se măresc pentru a preveni corupția.

 Atâta vreme cât polițiștii, medicii, profesorii și funcționarii din administrație sunt retribuiți cu 1.600 -2.500 de lei și nimeni nu se gândește că asemenea lefuri îi pot face ușor coruptibili, e greu de acceptat majorarea salariilor înalților demnitari la circa 4.000-5.000 de euro din același motiv. Interesant este faptul că scandalul- scandal a izbucnit exact la nivelul de sus, al beneficiarilor.

Dacă s-ar înființa o comisie de anchetă în cazul „Salarii mari pentru demnitari”, subiectul ar fi îngropat și n-am afla în veci care a fost șmecheria, cine a poftit primul la bănuți și, poate lucrul cel mai important!, cine minte în toată povestea asta. În momentul de față, declarațiile sunt contradictorii, iar consemnările și comentariile țin mai mult de simpatiile și antipatiile unor jurnaliști și politicieni. De aceea am căutat să găsesc o cronologie a discuțiilor despre majorarea salariilor președintelui și a celorlalți înalți demnitari. Cred că e cea mai onestă modalitate de a ne da seama de evoluția situației și de implicarea fiecărui personaj în parte în această piesă politică.

În ianuarie 2015, Victor Ponta face prima referire la majorarea salariilor demnitarilor, conform Hotnews. Din spusele premierului rezultă că președintele e cel care s-a interesat despre retribuirea unui șef de stat și a altor înalți demnitari. „Pot să vă spun că i-am confirmat domnului președinte Iohannis, astăzi, când discutam despre asta, că orice angajat din autorități de management și din organisme intermediare are un salariu mult mai mare decât președintele, sau primul ministru, sau miniștrii. Noi o să rămânem cam cei cu salariile cele mai mici”, le-a spus Victor Ponta jurnaliștilor.

La scurt timp, prin februarie, premierul Ponta are o altă intervenție, consemnată de Mediafax, în care vorbește și de corelarea salariilor bugetarilor: „Știti foarte bine că e un dezastru cu salarizarea în sistemul bugetar, începând cu președintele țării și primul-ministru, care au salarii mai mici decât secretara de la orice companie. Și nu mai vorbesc de ce se întâmplă în autoritățile locale, unde cred că toți deja sunt cu salariul minim sau aproape toți. Tocmai asta încearcă Ministerul Muncii, să reașeze măcar un pic lucrurile. Asta-i problema pe care am încercat s-o rezolvăm doar de jos în sus, adică ridicând salariul minim, dar n-am reușit altfel, dar sper să găsim resursele și mai ales soluția”.

Klaus Iohannis a avut o contra-replică, declarând că „evaluarea” primului-ministru este „foarte subiectivă” și consideră că cunatumul salariilor trebuie să reflecte „într- o oarecare măsură ierarhia în stat”, consemnează Hotnews.

Săptămâna trecută, are loc lovitura de la Palatul Victoriei. Primul care vorbește despre salarizarea demnitarilor și aproape că dă vestea este președintele Klaus Iohannis. El a vorbit cu jurnaliștii miercuri, 8 iulie, în jurul orelor 12.30: „Am înțeles că există o intenție a Guvernului de a crește salariile miniștrilor. Mi se pare o intenție înțeleaptă și cu bătaie lungă. Eu cred că putem să încadrăm această intenție la categoria prevenirea corupției. Până la urmă este un lucru destul de evident că remunerația unui demnitar trebuie să reflecte, într-o măsură rezonabilă, poziția în stat”, a declarat președintele. El a susținut că, până acum, „această situație nu a fost rezolvată din rațiuni pur populiste”, consemnează Agerpres.

Premierul interimar Gabriel Oprea, de la care aflase președintele despre ordonanța ce avea să-i tripleze salariul, a ieșit în public o jumătate de oră mai târziu și a făcut anunțul oficial. După ce Victor Ponta și-a reluat prerogativele și a declarat că modifică ordonanța lui Oprea, generalul a dat o explicație mai amplă.

Proiectul de ordonanţă a fost făcut de mai multă vreme la Ministerul Muncii, ideea aparţinând Guvernului şi lui Victor Ponta. Ştiu că premierul Victor Ponta şi preşedintele Klaus Iohannis s-au pus de acord în principiu asupra adoptării unui act normativ prin care să fie majorate indemnizaţiile demnitarilor, în contextul discuţiilor despre creşterea salariilor bugetarilor. Miercuri dimineaţa, când a venit la Guvern, l-am informat pe Victor Ponta în legătură cu ordonanţa, iar el a avut rezerve ca decizie politică, în sensul că nu avea certitudinea că şeful statului îşi va arăta susţinerea faţă de adoptarea actului normativ. Preşedintele Klaus Iohannis nu mi-a cerut aşa ceva, dar l-am informat în legătură cu adoptarea ordonanţei. Am stabilit cu premierul Victor Ponta, de faţă cu ceilalţi miniştri, să trecem ordonanţa, urmând să o publicăm în Monitorul Oficial, dacă va fi sprijinită de preşedinte, respectiv să nu o publicăm dacă nu va exista această susţinere - iar în acest caz ordonanţa nu-şi producea efectele. Dacă Victor Ponta va amâna aplicarea acestei ordonanţe, este dreptul său şi decizia sa ca prim-ministru. Aşa s-au întâmplat lucrurile, vă spun cu onestitate”, a mai afirmat Oprea, precizând și că va continua să-l susțină pe premierul Ponta.

Acestea sunt faptele și pozițiile celor implicați. Din ele desprind cinci scenarii, care vor primi confirmare sau vor fi invalidate în viitorul imediat. Importanța celui care se va dovedi real va avea un impact major asupra scenei politice. E singurul motiv pentru care cred că merită consemnat acest scandal.

1. Klaus Iohannis a fost înțeles cu Gabriel Oprea ca „să-l facă” pe Ponta, a cărei credibilitate e grav zdruncinată.

2. Klaus Iohannis s-a înțeles cu Ponta ca să-i taie aripile lui Oprea, care începuse să câștige capital politic prin măsurile luate în timpul interimatului.

3. Președintele Iohannis nu e înțeles cu niciunul, dar a căzut la mijloc în jocul pregătit de premierul Ponta.

4. Victor Ponta s-a înțeles cu Gabriel Oprea ca să-l lase în ofsaid pe președintele mulțumit de mărirea salariului la circa 5.000 de euro.

5. Generalul Oprea a acționat de unul sigur, convingându-l pe președintele Iohannis că mărirea salariilor pentru demnitari e necesară și o poate face în lipsa lui Ponta, știind că premierul social-democrat, chiar dacă se supără, nu-și permite să rupă coaliția cu el și UNPR ca să nu piardă majoritatea în Parlament.

Opiniile exprimate în paginile ziarului aparțin autorilor.