În estul Ucrainei, trupele ruse au recrutat mai întâi foști soldați în armata sovietică, luptători în Afganistan sau pregătiți din timp, înainte de lansarea războiului hibrid, în tabere din Rostov pe Don.
Au fost apoi aduși „voluntari” din întreaga Rusia, cu experiență militară. Au fost eliberați criminalii din închisori pentru a completa carnea de tun din prima linie. Dar toate acestea s-au epuizat în confruntările de la început.
Din noiembrie 2014, după acordurile Minsk 1, când aria sub control separatist/rus s-a restrâns dramatic, Moscova nu a mai avut altă soluție decât să trimită trupe regulate ruse la vedere. Deși pretind că sunt „soldați rătăciți” sau „în vacanță”, luptând în Donețk sau Luhansk, a devenit extrem de transparentă implicarea trupelor ruse pe teren, validată și de raportul lui Boris Nemțov, care l-a costat pe acesta viața.
Dar la nivel local, nu mai există trupe ce pot fi folosite. S-au epuizat. Localnicii au fugit, s-au refugiat, cei care aveau de luptat sunt sub arme, dar nu există măcar aparența trupelor locale separatiste care să susțină pretenția diplomației ruse că nu Moscova și Armata rusă sunt implicate, ci niște separatiști locali care contestă, nu-i așa, „regimul fascist” de la Kiev. De aceea s-a ajuns astăzi la recrutarea copiilor în forțele militare locale, pentru a-i pune în linia întâi și a arăta astfel că localnicii sunt cei ce luptă.
Copii între 14 și 19 ani au intrat în forme de pregătire obligatorii în școli pentru a se alătura trupelor de „voluntari”. Copii atrași de propaganda de tip sovietic a apărării țării, a Mamei Rusii, a copiilor uciși de ucraineni, avizi să tragă cu arma și să vadă războiul, să vadă tancurile. Să tragă și să ucidă. Romantic, altfel, până ajungi în linia întâi și te confrunți cu realitatea. Romantism sovietic al filmelor din Al Doilea Război Mondial care inundă ecranele televiziunilor locale. +
Autoritățile legitime de la Kiev au dat publicității pentru prima oară date despre copii luptători în regiunea separatistă. Ei sunt antrenați deschis în școli pentru a trage cu arme de luptă și pentru a apăra noile republici Populare Donețk și Luhansk. De altfel, mass-media internațională a identificat în regiunea separatistă numeroase asemenea școli și copii la pregătirea zilnică. 20 de copii între 14 și 19 ani trag cu toate tipurile de arme mici și învață comanda clasică și elementele de bază de pregătire militară la școala din Khartsyzk. Pregătirea e în toi în plină vacanță de vară, ca și în alte cel puțin patru locuri din satele din împrejurimi.
Școala militară pentru tineri de la Khartsyzk și din întreg Donbasul controlat de rebeli e organizată de Asociația Donbasul Patriotic. Șeful este Iurie Țupka, un fost soldat sovietic de 53 de ani, din regiune, care luptă împotriva „naționaliștilor ucraineni”, racolează și conduce grupuri de voluntari în întreaga regiune. El susține că nu dorește decât să reinstituie tradiția sovietică a pregătirii armate în școli, pentru ca soldații proruși de toate vârstele să poată să lupte, la nevoie, pentru a se apăra împotriva dușmanilor poporului din Donbas.
Copiii sunt educați și antrenați. Sapă tranșee, învață să se ascundă și să lupte sub tir de gloanțe. Cluburile militare s-au dezvoltat exponențial în ultimele 15 luni în regiunea pro-rusă. Nu e vorba însă doar de antrenament. Unii dintre copiii pregătiți pleacă deja să se alăture unităților din regiunea minieră Khartsyzk la circa 20 kilometri de oraș. În ciuda preocupării, familiile nu pot să spună nimic în fața acestor recrutări ale copiilor-soldați.
Monitorii OSCE susțin că circa 68 de copii au murit și 180 au fost răniți în luptele din Donbas începând cu martie 2014. Nu se știe câți dintre aceștia aveau arma în mână. De altfel, fenomenul copiilorsoldați e unul larg răspândit, UNESCO vorbind despre 250.000 de soldați copii în lume, majoritatea în Africa, luptând în circa 20 de țări unde sunt în desfășurare conflicte sângeroase. Însă ONU nu a putut confirma, în raportul din luna ianuarie a acestui an, utilizarea directă a copiilor-soldați în estul Ucrainei.
Opiniile exprimate în paginile ziarului aparțin autorilor.