Cât de răspândită este viaţa în Univers? Suntem singuri în galaxia noastră sau, dimpotrivă, există multe forme de viaţă, mai mult sau mai puţin asemănătoare nouă pe planete îndepărtate? Nu avem încă un răspuns clar la aceste întrebări.

Totuşi, senzaţională descoperire recentă a prezenţei moleculelor organice într-un sistem solar în formare ne-ar putea da indicaţii extreme de importante.

Există "alţii” în acest Univers enorm? În galaxia noastră există sute de miliarde de stele – multe dintre acestea fac parte dintr-un aşa-numit sistem solar, adică au planete care orbitează în jurul lor. Au fost descoperite în jur de o mie de planete în afară sistemului Solar şi, pe măsură ce tehnică evoluează, multe altele vor fi descoperite. Este surprinzător faptul că se pare că planetele sunt mult mai răspândite în Univers decât se credea. Câte dintre acestea sunt locuite de fiinţe care ne-ar putea asemăna sau, dimpotrivă, ar putea să fie mult diferite faţă de noi? Chiar dacă nu cunoaştem răspunsul la această întrebare un lucru este sigur: descoperirea de molecule organice constituie un semnal extrem de important atunci când căutăm urme de viaţă şi când ne punem întrebarea dacă în Univers există „extratereştri”.

Recent, astfel de molecule organice au fost descoperite într-un sistem solar care se formează chiar acum. Este vorba despre sistemul care ia naştere în jurul tinerei stele MWC 480, situată la circa 450 de ani lumina faţă de noi. Rezultatele acestui studiu au fost publicate recent în revista Nature şi au stârnit interesul comunităţii ştiinţifice dar şi al publicului.

Steaua MWC 480 are o masă de circa două ori mai mare că cea a Soarelui şi s-a format acum doar un milion de ani (reamintim că Soarele nostru are aproape 5 miliarde de ani), fiind deci a stea foarte tânăra. În jurul aceste noi stele a fost descoperit un disc de gaz şi praf, în periferia căruia au fost identificate semnale generate de molecule organice.

Descoperirea a fost făcută cu ajutorul radiotelescopului ALMA (Atacama Large Millimetre/submillimetre Array) situat în Chile, în deşertul Atacama.

Ceea ce s-a măsurat sunt semnale foarte slabe provenind de la molecule organice: unde radio cu lunginea de undă de câţiva milimetri, specifice acestor molecule. Despre ce fel de molecule este vorba? Au fost descoperite semnale care provin de la cianură de metil şi de la acidul cianhidric; aceste molecule conţin atomi de carbon şi de azot, şi cel puţin pe Terra sunt fundamentale pentru viaţă, stand la baza aminoacizilor. Aminoacizii la rândul lor sunt fundamentali pentru construirea proteinelor, care în schimb stau la baza organismelor de pe Pământ.

Semnalele înregistrate de ALMA provin din periferia discului de gaz şi praf care orbitează în jurul stelei MWC 480 de la o distanţă faţă de stea de aproximativ 4.5 miliarde de kilometri. Nu a fost deocamdată posibilă identificarea formării de planete în interiorul acestui disc, însă, este foarte probabil că acesta, asemănător cu procesul care a dus la naşterea sistemului Solar, să dea naştere mai multor planete.

Moleculele organice descoperite, împreună cu altele care ar putea să fie prezente acolo însă nu au fost descoperite deocamdată, ar putea da naştere formelor de viaţă primitive într-un viitor mai mult sau mai puţin îndepărtat pe planetele în formare.

Este ceea ce se crede că s-a întâmplat şi pe Pământ: viaţă ar fi luat naştere din molecule organice aduse pe Terra de către comete şi asteroizi care au luat naştere în periferia sistemului Solar, din discul iniţial de praf şi gaz. Avem deci incredibilă şansă să vedem cu ochii noştri un proces care ar putea fi asemănător cu cel petrecut acum mai bine de 4 miliarde de ani în Sistemul Solar: formarea moleculelor organice, naşterea planetelor şi, poate, primele molecule care vor da naştere vieţii. Într-un viitor mai mult sau mai puţin îndepărtat la 450 de ani lumina faţă de noi ar putea există fiinţe care privesc cerul şi se întreabă dacă sunt singuri în Univers.

Articol scris de Cătălina Oana Curceanu, prim cercetător în domeniul fizicii particulelor elementare şi al fizicii nucleare, Laboratori Nazionali di Frascati, Istituto Nazionale di Fisica Nucleare (Roma, Italia) şi colaborator al Scientia.ro