THE ECONOMIST. Cum se explică VIOLENȚELE din Baltimore și cum poate scădea rata CRIMINALITĂȚII în comunitățile afro-americane

THE ECONOMIST. Cum se explică VIOLENȚELE din Baltimore și cum poate scădea rata CRIMINALITĂȚII în comunitățile afro-americane

Ultima dată când au avut loc proteste în Baltimore, așa cum s-a întâmplat săptămâna aceasta, a fost în 1968, după asasinarea lui Martin Luther King. În vestul orașului Baltimore, unde s-au adunat cioburile geamurilor sparte și resturile mașinilor incendiate, casele părăsite și terenurile abandonate sunt o moștenire, de fapt, a ceea ce s-a întâmplat acum o jumătate de secol, scrie publicația The Economist.

La fel ca atunci, actualele manifestații de protest, transformate în haos, au început cu o revărsare de ură, de data aceasta în legătură cu tratamentul aplicat unui tânăr de 25 de ani, Freddie Gray, care a murit în circumstanțe misterioase în 19 aprilie, după ce a fost rănit, în timp ce se afla în arestul poliției. 

Diferențele dintre 1968 și 2015 se referă la faptul că Baltimore nu mai este un loc unde persoanele de culoare sunt oprimate, iar populația este de 63% afro-americană. Primarul, Stephanie Rawlings-Blake, este o femeie democrată, de culoare, care a obținut 87% din voturi, în 2011. Șeful poliției, Anthony Batts, este și el afro-american, ca și majoritatea polițiștilor din oraș. Baltimore, ca și Washington DC, Philadelphia și Detroit sau suburbii precum Ferguson, și Missouri, sunt centre în care populația de culoare este la putere, comentează sursa citată. Atunci de ce apar astfel de probleme?

Există mai multe motive. Unul este faptul că instituțiile se schimbă greu, dacă se schimbă...Bătălia negrilor în America, în aceste zile, nu se referă la intențiile discriminatorii ale indivizilor rasiști aflați la putere, ci sunt, mai degrabă, legate de probleme structurale, cum ar fi sărăcia, familiile dezorganizate și școlile extrem de proaste. 

Sigur, este important de notat și faptul că Baltimore este unul dintre cele mai periculoase orașe din America. Rata criminalității în 2013 a fost de 37 la 100.000 de locuitori, mai rău decât în Africa de Sud. Într-o singură săptămână a lunii iunie 2013, orașul a avut 10 crime și 28 de atacuri armate în rândul unei populații de doar 622.000 de oameni. Baltimore este un oraș unde bărbații de culorae sunt uciși, ocazional, de polițiști și unde în majoritatea timpului un tânăr negru este omorât de un alt tânăr negru.  

Această realitate nu reprezintă însă o scuză pentru departamentul de poliție al orașului, care are o istorie violentă. Dar este relevantă atunci când se analizează problemele apărute între tinerii de culoare și polițiști. Mulți afro-americani tineri îi disprețuiesc pe polițiștii care îi percheziționează mereu, care le opresc mașinile și îi amendează, care îi tratează ca pe infractori și criminali, nu ca pe cetățeni obișnuiți. Dar dacă participi la o întâlnire a polițiștilor de cartier în zonele în care sunt majoritari afro-americanii, așa cum a făcut corespondentul publicației citate în sud-estul capitalei Washington DC, recent, poți vedea că femeile de vârstă mijlocie și care fac parte din clasa de mijloc, care sunt prezente, au o altă problemă. Ele se plâng că oamenii legii nu fac suficient de mult pentru a stopa criminalitatea violentă. 

În Baltimore, rata criminalității a scăzut cu o cincime din anii ”90 când a ajuns la o cifră record, dar procentul prinderii infractorilor este mult sub 50%, comparativ cu 65% la nivel național. Polițiștii sunt prea puțini - 3.000 - și trenuie să ancheteze mai mult de 200 de crime pe an, în timp ce mai fac și alte lucruri. Și pentru că sunt copleșiți de sarcini, se luptă să recâștige încrederea de care au nevoie, în rândul populației, pentru ca oamenii să coopereze cu ei și să se reducă infracționalitatea. 

În 2005, primarul alb de atunci, Martin O”Malley, care se pare că va candida la președinție, a introdus politica „zero toleranță”, cerând ofițerilor să oprească pe stradă și să percheziționeze orice tânăr suspect că ar avea arme sau droguri. În acel an, polițiștii au făcut 100.000 de arestări, adică o șesime din numărul localnicilor. În câțiva ani, politica a fost abandonată, pentru o abordare mai punctuală, dar deja era prea târziu, pentru a mai crea o relație de încredere între civilii de culoare și polițiști, iar cea care existase anterior a fost distrusă de tot. 

Potrivit autorului articolului citat, soluția pe termen lung pentru reducerea violenței este combaterea cauzelor. Și acest lucru se poate face prin crearea unui mediu în care oamenii să aibă încredere că legea îi protejează, ceea ce majorității americanilor li se pare de la sine înțeles, în comunitățile mici nu se aplică. Proiectul BBoston Gun a arătat că un amestec de măsuri inteligente și agresive împotriva autorilor atacurilor armate, rata criminalității în comunitățile afro-americane a scăzut substanțial. În Marea Britanie, proiecte precum Trident, în Londra, în care ofițeri specializați au creat legături apropiate cu prietenii și rudele suspecților, au avut efecte similare, de reducere a criminalității armate între tinerii de culoare.