Dintre toate amendamentele pe care puteau să le aduca senatorii din comisia de specialitate la Codul Fiscal, au ales să nu mai reducă accizele la carburanți. Iar Senatul a aprobat propunerile făcute de comisie.
Opozitia spune că ar fi o concesie făcută FMI, ca Fondul să închidă ochii la toate măsurile de scăderi de taxe introduse de noul cod, și care nu fuseseră convenite cu finanțatorii. Nu stiu cât de reală e scuza cu FMI sau dacă nu cumva e vorba de o decizie prostească a membrilor comisiei. Nu cred într-un blat Finanțe-comisie, adică Finantele să fi propus măsura, aranjând să nu fie aprobată de comisie, și o să arăt mai jos de ce.
Codul Fiscal propunea o scădere de accize, mai concret eliminarea celebrei taxe de 7 eurocenți, care ar fi determinat mii de tiruri să realimenteze în țară și, mai mult, ar fi putut atrage o parte din consumul din țările vecine.
Acum șase luni, întrebată de jurnaliști care a fost impactul introducerii acestei suprataxe, asupra bugetului, Andrea Schaechter, șefa misiunii FMI în România, declara că nu știe, că se va interesa. Am aflat în schimb de la uniunile transportatorilor, că impactul a fost mai degrabă negativ, că a făcut prețurile la motorina și benzină total necompetitive, că tiriștii, care oricum trec granița României cu Ungaria și Bulgaria pentru a își tranporta marfa au ajuns să alimenteze în afară, iar consumul a scăzut cu 20-30% la motorină și ceva mai puțin la benzină. Nu avem nici până acum o estimare oficială a veniturilor labuget din supraacciză, semn că nu a fost tocmai o evoluție pozitivă.
Daca Guvernul și-a propus să adopte acest Cod Fiscal chiar cu riscul de a ajunge la conflict cu FMI, atunci scăderea accizelor ar fi o măsură la care nu ar trebui să facă rabat.
Spunea recent un consilier al premierului că la acest cod fiscal se lucrează încă de pe vremea când ministru era Chițoiu, și că scheletul a fost construit de nucleul dur al Finanțelor, grupul de specialiști care a rămas același indiferent cine a preluat frâiele ministeriale.
În altă ordine de idei, e același nucleu dur de specialiști care știe să dosească bine, an de an, în construcția bugetară, sute de milioane, miliarde chiar, de euro, fonduri menite din start a nu fi cheltuite, și care deservesc mai apoi, spre final de an, prin rectificare, diverse scopuri guvernamentale. (Este un argument destul de liniștitor pentru cei care s-au temut că proiectul de Cod Fiscal este prea ambițios, și că toate scăderile de venituri ar putea crea sincope în cheltuieli.)
Iar dacă anul acesta și la anul între aceste scopuri diverse și-ar face loc și aplicarea unor măsuri de relaxare fiscală, atunci cu atât mai bine. Dar, repet, în cazul reducerii accizelor la combustibili nu cred că ar fi vorba de un efort bugetar suplimentar.
În plus, onorabili membri PSD ar trebui să țină cont și că este o măsură populistă. Accizele mai mici înseamnă transport mai ieftin, preț mai mic la raft, coșuri și stomacuri mai pline.
Mai este o șansă, ca anularea supraacizei să fie reintrodusă înainte de votul din Camera Deputaților. Este un examen de capacitate pentru PSD.
Recomandările noastre
