Preşedintele Estoniei, Toomas Hendrik Ilves, a declarat că NATO trebuie să fie pregătită să contracareze nu doar ameninţări nucleare, ci şi atacuri cibernetice.
„NATO trebuie să dea un răspuns militar la atacul cibernetic rus îndreptat împotriva republicilor baltice”, a declarat Ilves într-un interviu pentru The Times, citat de agenţia de presă ucraineană Unian.
„Să dobori o ţară cu ajutorul unui atac cibernetic este foarte greu, însă este posibil. Dacă acest lucru se va întâmpla, va deveni el oare un motiv pentru aplicarea articolului cinci din statutul NATO?”, se întreabă Ilves, conform Agerpres.
Articolul 5 al Tratatului Nord-Atlantic prevede că un atac militar la adresa unuia dintre membrii NATO va fi considerat un atac asupra întregii Alianţe.
În interviu, preşedintele Estoniei îi critică, de asemenea, pe „idioţii utili”, susţinători ai preşedintelui rus Vladimir Putin, precum sunt Grecia, Italia, Ungaria şi Cipru, ţări care insistă asupra îmblânzirii sancţiunilor la adresa Federaţiei Ruse.
Ilves s-a declarat convins că în acest fel ţările aduc prejudicii „unităţii blocului”.
Şeful statului estonian a subliniat că orice anulare a sancţiunilor împotriva Moscovei trebuie să fie condiţionată nu doar de încetarea focului în Ucraina, ci şi de schimbarea radicală a politicii lui Putin.
„El (Putin) poate să înceteze să împuşte oameni. Însă el e în continuare acolo şi continuă să-şi impună ocupaţia asupra teritoriului (ucrainean)”, a spus Ilves.
Potrivit Unian, unii politicieni din UE au fost iritaţi de afirmaţiile vehemente ale preşedintelui estonian şi l-au întrebat: „Şi atunci ce vreţi să faceţi: să bombardaţi Rusia?”.
Ilves, a cărui ţară are o populaţie de 1,3 milioane de locuitori şi o armată de 6.000 de persoane, şi-a liniştit criticii: 'Nu am nicio dorinţă să bombardez Rusia'
Recomandările noastre
