Criza financiară a accentuat „foamea de bani” a „mediatorilor” penali. Șpaga a crescut la 10% numai pentru a nu întârzia plata lucrărilor contractate. Apoi, în unele cazuri, a ajuns la aberantul procent de 40% din valoarea lucrărilor publice.
Spectacolul uluitor oferit zilele acestea de DNA dezvăluie România hidoasă, o țară cu un buget secătuit de personaje influente care se interpun pe traseul minister - firma câștigătoare de contracte publice.
În contextul crizei financiare, „căpușele” penale au instituit un comision, un „drept de șmecher”, pentru ca lucrările publice să fie achitate la timp, altfel spus, pentru ca înalții funcționari guvernamentali să-și îndeplinească atribuțiile prevăzute în fișa postului.
Din analiza marilor dosare de corupție în care sunt implicați demnitari, rezultă că în urmă cu câțiva ani această dijmă era stabilizată undeva la 5% din valoarea contractelor care urmau să fie atribuite.
Criza financiară a accentuat „foamea de bani” a „mediatorilor” penali. Șpaga a crescut la 10% numai pentru a nu întârzia plata lucrărilor contractate. Apoi, în unele cazuri, a ajuns la aberantul procent de 40% din valoarea lucrărilor.
În aceste condiții, oamenii de afaceri sufocați de șpăgile care aproape de fiecare dată se împart cu partidul aflat la guvernare, au la dispoziție două variante:
1. Încalcă legea pentru a realiza un minim profit, pentru a păstra afacerea și angajații. Astfel, avem exemplul unei mari firme de IT care a facturat servicii fictive către societăți specializate în colectarea de fier vechi din celebra localitate Sintești.
2. Odată lucrarea câștigată, antreprenorul își pune mâinile în cap când își dă seama că nu o poate realiza la standardele la care s-a angajat. În această situație, folosește de materiale de proastă calitate, angajează muncitori „la negru”, amână finalizarea lucrării sau nu respectă condițiile tehnice de execuție. Inevitabil, descoperim fisuri uriașe în autostrăzi exagerat de scumpe și inaugurate cu numai trei luni în urmă.
Recomandările noastre
