Maior despre legile "big brother": Există o răspundere morală, undeva în stat în legătură cu securitatea cetățenilor

Directorul SRI, George Maior, a declarat, în cadrul emisiunii "Lumini şi Umbre", de la B1 TV, că există o răspundere morală "undeva în stat" în legătură cu securitatea cetăţenilor şi va şti către cine să arate cu degetul în cazul unei catastrofe.

"Motivaţiile subiective ale unora sau altora, inclusiv la nivelul unor comentatori patetici lipsiţi de viziune sau de inteligenţă în acest domeniu, care, din păcate, vorbesc contrar intereselor cetăţenilor chiar legate de drepturile omului nu mă prea interesează. Mă interesează aspectul raţional, juridic legat de aceste legi. Noi considerăm că ele sunt concordante cu exigenţele şi ale Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, unde sunt, de asemenea, expert (...) şi doctoratul meu e luat în acest domeniu. Garantez că toate aceste lucruri au fost avute serios în vedere de juriştii serviciului", a declarat directorul SRI, la B1 TV.

El a precizat că este de fapt vorba de trei legi - Legea retenţiei datelor, Legea cartelelor prepay şi Legea securităţii cibernetice - dar cineva ar introduce în mod intenţionat "un element de confuzie cu legea big brother".

"Eu vreau să avertizez foarte serios că există o răspundere şi morală undeva, în stat, în legătură cu securitatea naţională a cetăţenilor României - nu a statului, nu mai vorbesc de stat - şi că la momentul în care se va întâmpla o catastrofă voi ştii spre cine să arăt cu degetul. Nu mă încălzeşte deloc să arăt cu degetul, dar e datoria mea să spun că cineva se joacă cu lucruri foarte mari pe care fie nu le înţelege, fie, dintr-o rea credinţă, le abordează în acest fel", a adăugat George Maior.

O nouă taxă de la 1 ianuarie. Șoferii fără loc de parcare vor plăti în plus

Ultimul boem al secolului XX. S-a stins singur și trist, înconjurat doar de pisicile sale

În ceea ce priveşte Legea cartelelor prepay, el a arătat că ea oferă "o capacitate analitică absolut vitală" pentru a investiga anumite situaţii de securitate naţională.

"Dacă, de exemplu, un terorist pătrunde în ţară îl poţi localiza mai bine, poţi opera listinguri pentru a vedea cu cine se întâlneşte şi îl poţi accesa în baza de date pe ultimele şase luni (...) în ceea ce priveşte relaţionarea sa cu alte persoane. Deci imediat ai o imagine clară în ceea ce priveşte posibilităţile sale de acţiune", a explicat Maior.

Acesta a declarat că decizia Curţii Constituţionale de a respinge în totalitate această lege a creat un vid legislativ.

"Eu sper că nu se opune SRI-ului Curtea Constituţională, ci ea a considerat că există anumite elemente de neconstituţionalitate în această lege. Din păcate, legea a fost respinsă în totalitate, ceea ce a creat un vid legislativ unic în istoria de 25 de ani a României post-decembrie şi acum operăm pur şi simplu cu celelalte mijloace pe care le avem la dispoziţie", a susţinut Maior.

Directorul SRI a mai spus că cele trei legi nu sunt doar legi ale securităţii naţionale, ci şi ale drepturilor omului şi ale drepturilor cetăţeanului român de a fi apărat, "protejat inclusiv pe linia libertăţilor acestora, destul de des invocate".