Revista România literară a desemnat ieri drept „Cartea anului 2016” cel mai recent volum al lui Mircea Mihăieş, Ulysses, 732. Romanul romanului, apărut la Polirom, bestsellerul editurii la Gaudeamus 2016.

A fost aleasă cartea anului în România!

 Din juriu au făcut parte Nicolae Manolescu, Gabriel Chifu, Răzvan Voncu, Daniel-Cristea Enache, Gabriel Dimisianu, Angelo Mitchievici, Sorin Lavric şi Simona Vasilache.

Premiul „Cartea anului” – acordat de revista România literară, cu sprijinul Ministerului Culturii – ajunge la Timişoara pentru a doua oară, în ultimii ani. În 2013, acesta i-a fost decernat Adrianei Babeţi, pentru volumul Amazoanele. O poveste, apărut tot la Polirom. În anul 2015, Premiul „Cartea Anului” i-a revenit lui Horia-Roman Patapievici, pentru volumul Partea nevăzută decide totul.

Lista nominalizaților din acest an: George Bălăiță, Ana Blandiana, Livius Ciocârlie, Radu Cosașu, Ion Horea, Irina Horea, Ioan T. Morar, Ioan Es. Pop, Alex. Ștefănescu, Mihai Zamfir.

Pentru același volum, Mircea Mihăieș a fost desemnat „Scriitorul anului 2016” , în cadrul Galei Uniunii Scriitorilor din România, ediția I.

Conceput sub forma unui triptic, Ulysses, 732. Romanul Romanului e prima încercare în România de a face atît o istorie exhaustivă a celei mai celebre cărţi de proză scrisă în limba engleză în secolul XX, cît şi de a expune pentru publicul larg temele, tehnicile şi mizele existenţiale ale acesteia.

Istoria romanului urmăreşte etapele cristalizării ideii şi ale execuţiei proiectului, precum şi complicata poveste ce a urmat după tipărirea semilegală a romanului în Franţa, avatarurile în justiţia americană şi consecinţele pentru destinul cărţii. Ea arată cum Ulysses a devenit un punct de răscruce în evoluţia literaturii secolului XX şi a celui actual, indiferent că a fost vorba de formulele experimentaliste radicale ori de modalităţi de exprimare a culturii populare.

Mircea Mihăieş (n. 1 ianuarie 1954) este profesor de literatură engleză şi americană la Universitatea de Vest din Timişoara. Între 2005 şi 2012 a fost vicepreşedinte al Institutului Cultural Român. Redactor-şef al revistei Orizont. Volume publicate: De veghe în oglindă (1989), Cartea eşecurilor. Eseu despre rescriere (1990), Femeia în roşu (1990, în colaborare cu Adriana Babeţi şi Mircea Nedelciu), Cărţile crude. Jurnalul intim şi sinuciderea (1995), Victorian Fiction (1998), Masca de fiere (2000), Atlanticul imaginar (2002), Scutul lui Perseu (2003), Viaţa, patimile şi cîntecele lui Leonard Cohen (2005), Metafizica detectivului Marlowe (2008, tradus în Statele Unite în 2014), Despre doliu. Un an din viaţa lui Leon W. (2009), Ultimul Judt (2011), Ce rămîne. William Faulkner şi misterele ţinutului Yoknapatawpha (2012), Istoria lui Corto Maltese, pirat, anarhist şi visător (2014). A primit de patru ori Premiul Uniunii Scriitorilor din România. A publicat şase volume în colaborare cu Vladimir Tismăneanu. Lucrează la o biografie ficţională a personajului Molly Bloom.