O voce singulară în peisajul liberal de la parlamentarele din 11 decembrie, Theodor Paleologu, deputat, profesor şi fost ministru al Culturii, speră să mai câștige un mandat. Într-un interviu pentru Evenimentul zilei, politicianul spune că principalul său agent electoral în București este chiar partidul din care este „parțial exclus”, punctând că „orice liberal cu scaun la cap” îl va vota, pentru că lista de candidați a PNL-ului e atât de proastă încât propriii lor votanți nu au altă soluție

Evenimentul zilei: La alegerile parlamentare din acest an sunt 45 de candidaţi independenţi pe buletinele de vot. Privind înapoi, singurul independent ales vreodată în Parlamentul României a fost Antonie Iorgovan, la alegerile din mai 1990. Nu vă descurajează statistica?

Theodor Paleologu: Câtuşi de puţin. Legea actuală, cu multele ei defecte, permite totuși independenților să se manifeste. În București am nevoie de doar 3,5% din voturi, ceea ce cred că este absolut fezabil. În plus, partidele de dreapta sunt discreditate (mai ales) în București. Șiatunci, în mod firesc, multe voturi de dreapta se vor îndrepta către un candidat de dreapta cu care mergi la sigur. Știi ce gândește, ce a făcut, de unde vine, care sunt obiectivele lui, nu poți avea nicio surpriză. Există, desigur, tentația votului protestatar, votul pentru USR, dar... acest partid este o mare necunoscută.

- În clipul electoral spuneți că partidele de dreapta și-au trădat electoratul. Cum mai exact?

-PNL-ul, care e cel mai important partid zis de dreapta, a dat Primăria Generală și primăriile de sector PSD-ului. E cât se poate de evident că PNL a dat Bucureștiul PSDului. Puteam să câștigăm. Eu am discutat cu Nicușor Dan în perioada de dinainte de alegeri și el era dispus să-și retragă unii dintre candidații la sectoare în schimbul sprijinului la Primăria Generală. Iar PNL-ul a sabotat efectiv orice discuție pe această temă. Este ceva care nu mai poate fi spălat în vreun fel, e o crimă împotriva propriului electorat.

-Și PMP-ul?

 Theodor Paleologu: În cazul PMP-ului nu e același tip de vină, ci mai degrabă e vorba de alianța cu UNPR, care descurajează pe mulți simpatizanți ai președintelui Băsescu. În București, unii oameni vor vota cu Traian Băsescu din simpatie pentru persoana fostului președinte, dar nu știu dacă vor vota o listă în care sunt prea mulți foști UNPR-iști. Președintele Băsescu are forța lui, e combativ, îl vedem tot timpul, dar în politică... contează și intensitatea arderii. E uzat și el știe lucrul acesta.Vedeți cazul Nicolas Sarkozy. E un politician remarcabil, l-am votat de 2 ori, în 2007 și în 2012, talentul lui politic e indiscutabil, dar alegătorii de dreapta l-au eliminat nu pentru că nu i-ar aprecia calitățile, ci pentru că intensitatea arderii a fost atât de mare încât s-a uzat în ochii lor. O spun și cu simpatie și cu regret. Nici Train Băsescu nu mai are cum să mobilizeze, așa cum reușea înainte.

- Traian Băsescu și USR?

Theodor Paleologu: Se produce acest fenomen de uzare a unui om politic și eu sunt convins că Traian Băsescu, la un moment dat, va avea inteligența să susțină pe cineva care să preia ștafeta politică. Cât despre USR, n-a trădat pe nimeni, dar e un partid care nu e clar definit ideologic și există riscul ca alegătorul de dreapta să dea un vot pentru politicienii de stânga. Asta e problema... în USR sunt candidați foarte de stânga, chiar mai de stânga decât PSD-ul.

„Partidele românești sunt organisme care generează un anumit delir colectiv”

Evenimentul zilei: - Care sunt dezavantajele unui candidat independent? Dar avantajele?

Theodor Paleologu: Principalul dezavantaj ține de nedreptatea legii electorale. Nu am acces la televiziuni, așa cum au acces partidele, și nu pot plăti difuzarea clipurilor electorale, pentru că televiziunile cer un preț care depășește ce pot cheltui în mod legal. Au prețuri atât de ridicate încât un independent nu-și poate permite să apară în clipuri electorale. În rest, văd doar avantaje. Nu mai ai de-a face cu spiritul partizan exagerat și genul ăla de prostie de partid pe care o știm cu toții. Mă simt mult mai puțin singur acum. În partid mă simțeam izolat. Acum sunt mulți oameni alături de mine. Niciodată nu m-am simțit atât de susținut și atât de simpatizat.

- De ce vă simțeați izolat când erați membru de partid?

 Theodor Paleologu: Partidele românești sunt organisme care generează un anumit delir colectiv. Există un fenomen al prostiei de partid, o prostie colectivă. Aveam noi un etalon al prostiei la PDL, iar prostia colectivă era mai mare decât prostia etalonului respectiv. Plus că, așa cum spunea tatăl meu, pluralismul la români e, de fapt, o pluralitate de PCR-uri. Chiar și partide mici, noi, au o matrice PCR-istă. Eu am observat fenomenul acesta de pe vremea când era tatăl meu în politică. De 26 de ani tot observ de-aproape cum o iau razna partidele.

- Cât de greu v-a fost să strângeți semnaturile necesare?

Theodor Paleologu: Nu a fost deloc ușor. Am făcut un calcul și trebuia să adun vreo 650 de semnături pe zi. În nicio clipă nu a fost conform cu planul de la început. În primele două săptămâni erau zile când adunam peste 100 – 150 semnături, apoi scădeam. Din a treia săptămână a început să fie mai bun ritmul de atragere de semnături, dar tot nu era suficient. Abia în ultimele șase zile m-am trezit cu o adevărată avalanșă. Eu sunt oricum un anxios și am stat cu inima cât un purice până cu două-trei zile îniante de data finală, când mi-am dat seama că le voi avea.

- Cine v-a ajutat cu semnăturile?

 Theodor Paleologu: Fiul meu, prietena și partenera mea, o echipă de tineri foarte talentați, dar și cursanți de-ai Casei Paleologu. Și le mulțumesc tuturor. Am simpatizanți pe care nici nu-i bănuiam... Nu vă ascund că m-au ajutat și fost colegi din PDL și PNL, m-a ajutat și un fost coleg PMP-ist, au fost și monarhiști care m-au ajutat, dar și membri și militanți USR care au adunat semnături și pentru mine. E o plajă foarte largă de sensibilități politice pe care sper să le reprezint așa cum se cuvine. Pe toate.

- Câte voturi vă trebuie să intrați în Parlament?

Theodor Paleologu: Aproximativ 23.000 de voturi. Eu mizez pe un vot de convingere, nu pe votul răului cel mai mic sau pe așa -zisul vor util, care de fapt ajunge să fie deturnat de partide care nu fac ce au spus că fac. Eu vreau un vot cât mai masiv pentru ideile pe care le prezint. Pentru că nimic nu se pierde, totul se transformă... și se transformă în energie politică.

- Decizia de a candida ca independent are legătură cu excluderea din PNL?

-Eu sunt parțial dat afară, pentru că excluderea unui deputat presupune reunirea Consiliul Național de Coordonare al PNL. Or, binomului Gorghiu- Blaga le-a fost frică de un Consiliu Național pentru că ar fi explodat o serie întreagă de nemulțumiri. Am cerut o clarificare, am semnalat care sunt articolele din statut care au fost încălcate,și deși fiecare membru din biroul permanent a primit scrisoarea mea, încă nu am niciun răspuns. Lista din București a PNL-ului este absolut descurajantă. Eu chiar consider că PNL-ul este principalul meu agent electoral în București. Au o listă atât de proastă încât propriii lor votanți nu altă soluție decât să mă voteze pe mine. Pentru că între mine și Sulfina Barbu, între mine și Cristina Trăilă, între mine și Eugen Nicolăescu, orice liberal cu scaun la cap va vota Paleologu.

„O slăbiciune a PNL-ului e și lipsa liderului”

Evenimentul zilei: - Care sunt slăbiciunile PNL-ului?

Theodor Paleologu: -Lipsa unei busole ideologice. E esențial pentru un partid să aibă idei clare din care să rezulte o serie de consecințe practice. Nu vedeți că toți sunt anti- sistem. E de-a dreptul caraghios... toate partidele sunt anti- sistem. Și USR-ul, și PMPul, și PNL-ul, până și PSD-ul e anti-sistem. Și fiecare are propria lui definiție a sistemului. Eu am rămas de căruță... sunt singurul care nu utilizează acest instrument demagogic al antisistemismului.

- O altă slăbiciune a PNLului?

Lipsa liderului. Și aici există o explicație: președintele Iohannis a susținut-o pe Alina Gorghiu pentru că s-a gândit că are nevoie de un lider cât mai slab în fruntea partidului, ca să nu-i facă lui concurență în vederea alegerilor prezidențiale din 2019. Un calcul total greșit pentru că Alina Gorghiu distruge partidul. După viitorul dezastru de la parlamentare, PNL-ul ar trebui preluat de o mână fermă, cu idei clare, și repus pe șinele naturale. Alina Gorghiu nu are stofă de lider.

- Dar de ce credeți că tot votează românii cu PSDul?

- PSD-ul este un partid amfibie, care se adaptează foarte bine la orice situație, e bine organizat, are un electorat captiv, dar captiv în sensul puternic al cuvântului pentru că sunt oameni care depind de ei, de ajutoare... e un aspect foarte important și această perpetuare a sărăciei înseamnă și perpetuarea unei puteri politice.

- Adică puterea PSD-ului crește direct proporțional cu creșterea sărăciei?

- Nu, nu crește... e cam tot acolo unde a fost mereu. E partidul cel mai stabil pe scena politică românească, împreună cu UDMR-ul. E un partid care niciodată nu a coborât sub 26%, însă nu poate urca peste aproximativ 38%. Problema e că cealaltă tabără este nulă. Și nu reușește să mobilizeze. - Cât are PSD-ul în procente reale? - Nu are majoritatea în România, are maximum 40%, însă ceilalți sunt atât de incapabili încât deschid un bulevard PSD-ului. PSD-ul nu câștigă pentru că e el grozav, câștigă exclusiv pe prostia advesarului. De altfel, în politica românească în general se câștigă pe prostia adversarului, pe autogolurile pe care și le dă adversarul. Iar actuala conducere a PNL este campioană la autogoluri. Lumea îi acuză de blat cu PSD-ul... nu e blat, e prostie, ceea ce e chiar mai grav de fapt decât batul. Blatul măcar presupune o anumită strategie, aici avem prostie în formă pură... e acea prostie colectivă de care vorbeam și care e un fenomen absolut fascinant.

„Baronul local sufocă județul respectiv”

Evenimentul zilei: - Definiți termenul de „baron local”

Theodor Paleologu: - Un model al baronului local este Zaharia Trahanache din „O scrisoare pierdută”, numai că el este un om minunat în comparație cu baronii locali de acum. E simpatic, vesel, foarte inteligent – de fapt el știe perfect ce se întâmplă între Zoe și Tipătescu, dar preferă așa, pentru că în felul acesta controlează pe toată lumea, inclusiv pe prefect. Însă baronii locali de acum nu sunt întotdauna buni pentru comunitate. În urmă cu ani de zile, Gigi Becali a spus, într-un interviu foatre comic deal lui, că există unii baroni pozitivi. Baronul pozitiv era o noțiune patentată de Becali, dar eu nu prea cunosc mulți baroni pozitivi, pentru că dacă sunt baroni, nu sunt pozitivi. Ei creează monopoluri locale, care nu mai permit altceva. Sufocă de fapt județul respectiv. Sigur că unii au calități manageriale, ce e prost e acest fenomen de sufocare a vieții locale prin monopol. De fapt, esența fenomenului baronilor locali e momopolul, iar pentru societate nimic nu este mai nociv decât monopolul.

„M-am luptat cu mafi a imobiliară”

Evenimentul zilei: - Ați avut o scurtă trecere și prin PMP. De ce n-ați rămas?

Theodor Paleologu: -Miam dat seama foarte repede că partidul o lua într-o direcție greșită și îi sunt recunoscător lui Pinalti că mi-a adresat faimoasa injoncțiune: „Lasă vrăjeala, scoate banii!”. Și mi-am văzut de treaba mea.

- Cum plănuiți să-i câștigați pe bucureșteni? De ce să vă voteze?

-Sunt trei motive evidente de a mă vota: experiența, ideile și curajul. Ideile mele sunt ideile unui conservator moderat și ale unui liberal radical. Filosofia mea economică se rezumă într-o singură frază cât se poate de clară: minimum necesar de reglementări și maximum posibil de libertate și competiție. Trebuie eliminate reglementările excesive, care sufocă societatea românească. În plus, am o experiență bogată: 19 ani ca profesor, 11 ani ca ambasador, ministru și deputat și aș putea spune că am 43 de ani în cultură, pentru că o am de acasă. Am curajul de a spune ce gândesc și de a mă lupta pentru ideile mele. M-am luptat cu mafia imobiliară, ca ministru și ca deputat, am avut curajul să nu fac anumite matrapazlâcuri pe care unii din partid mi le sugerau, ca să nu spun altfel.

- Ce șanse credeți că aveți, dacă veți fi votat, să vă puneți în aplicare ideile, având în vedere „dinozaurii” din Parlament?

-Am, pentru că eu nu promit marea cu sarea. Temele mele de campanie sunt alese în mod realist. Nu pot să spun că rezolv toate problemele românești. Ar fi o demagogie de cea mai joasă speță. M-am axat pe câteva teme esențiale: cultură, patrimoniu, educație și diplomație, lucruri pe care le știu foarte bine și asupra cărora pot avea un impact.

Citiți partea a doua a interviului, în ediția de luni