Opinii EVZ
Acordul de la Minsk și foaia de parcurs: noua capcană pe care și-a întins-o singură Rusia în Estul Ucrainei | PULSUL PLANETEI
Ultima reuniune de la Berlin în format Normandia, de vineri, s-a desfășurat sub imperiul nemulțumirii generale a statelor europene pentru masacrul făcut de aviația rusă în Alep și a fost departe de a constitui o scenă în care Rusia să câștige avantaje contra unor concesii în Alep.
Ultimele evoluții au adus la masă o Germanie nervoasă pe crimele de război asupra civililor din Alep și o Franță la fel de frustrate după veto-ul rus din Consiliul de Securitate pe aceeași temă. Auspiciile nu au fost deloc favorabile, iar Rusia și-a pierdut spațiul de manevră.
Ieșirea a fost mai degrabă una de temporizare. Expresia cea mai plastică a aparținut postul rus de radio „Svoboda”: „S-au înţeles...să se înţeleagă”. Deci va urma o foaie de parcurs care să detalieze succesiunea acțiunilor în privința acordurilor de la Minsk pentru Estul Ucrainei, dar pozițiile sunt departe de a fi reconciliate. „Poziţia comună a Ucrainei, Germaniei şi Franţei diferă de cea a Rusiei”, a declarat Pavlo Klimkin, ministrul ucrainean de externe, după întâlnirea de la Berlin în format Normandia. În cadrul Summitului de la Berlin nu a fost semnat niciun document oficial.
Foaia de parcurs pentru îndeplinirea Acordurilor de la Minsk, pentru reglementarea situaţiei din estul Ucrainei, trebuie să includă în mod obligatoriu aspectul umanitar, a declarat ministrul afacerilor externe din Ucraina, Pavel Klimkin. „Aici se are în vedere nu numai, dar eliberarea, mai întâi de toate, a tuturor prizonierilor şi deţinuţilor politici”, a declarat Klimkin. „Apoi, această foaie de parcurs trebuie să includă factorul securităţii... trebuie să includă logica următorilor paşi politici”. „Discuţia privind introducerea componentei armate în cadrul Misiunii OSCE din Donbas va continua la Viena. Fără îndeplinirea unor acorduri-cheie privind securitatea, inclusiv întreruperea totală a focului, şi, cel mai important - control din partea OSCE, acces total al OSCE pe teritoriul ocupat al Donbasului, la monitorizarea segmentului de graniţă necontrolat, fără retragerea trupelor ruse regulate şi evident, a mercenarilor ruşi, dar şi a armamentului rus, nu se poate trece la rezolvarea altor probleme.”
„Problema organizării alegerilor în Donbas în actualele condiţii se vede doar în perspectivă îndepărtată. În condiţiile de astăzi, suntem foarte departe de problema organizării alegerilor, întrucât pentru aceasta este necesar să se realizeze toate premisele de securitate necesare. Și îndeplinirea acestor condiţii va fi evaluată şi de noi, şi de către OSCE, şi de Biroul pentru Democraţie şi Drepturile Omului”, a mai spus Pavel Klimkin.
Prinsă între ceilalți trei parteneri cu obligația de a se pronunța asupra unei foi de parcurs care detaliază pașii și succesiunea operațiunilor din Donbas, Rusia a încercat să temporizeze această evoluție, acceptând totuși misiunea înarmată a OSCE, contestată imediat de marionetele sale din Donbas și Lugansk. În ceea ce privește eliberarea deținuților, subiectul este blocat de la începutul conflictului, unii dintre aceștia fiind folosiți ca monedă de schimb politică inclusiv pentru a extrage spionii ruși capturați la Kiev, mult în spatele frontului (cum a fost cazul celor doi ofițeri GRU schimbați contra Nadiei Savcenko, pilotul răpit din Donbas).
Dealtfel, situația a fost taxată chiar de președintele Parlamentului European. Martin Schultz a acuzat Federaţia Rusă de neîndeplinirea Acordurilor de la Minsk. „Numai o politică europeană fermă cu menţinerea sancţiunilor în calitate de reacţie la acţiunile care ameninţă integritatea teritorială a Ucrainei ne dă speranţa că Rusia va respecta obligaţiile din Acordurile de la Minsk din 2015”, consideră preşedintele Parlamentului European, Martin Schultz. „Se aşteaptă la încetarea totală şi multilaterală a focului, anunţată la 31.08.2016, dezarmarea tuturor formaţiunilor ilegale şi refacerea controlului Guvernului ucrainean asupra graniţei de stat. Rusia ar trebui să se concentreze pe aceste elemente”, a declarat Schultz. „UE trebuie să îşi continue politica de nerecunoaştere şi problema Crimeei trebuie să rămână o prioritate a UE în cadrul tuturor instanţelor europene internaţionale, în care este Rusia reprezentată”, a mai subliniat Schultz.
Recomandările noastre
