Ana Blandiana descrie în versuri de o extraordinară fragilitate nedumeririle omului în fața ultimei traversări

Ana Blandiana abordează în cel mai nou volum de poeme teme esențiale din existența noastră efemeră. Adunate sub titlul „Orologiul fără ore” (Editura Humanitas), bijuteriile lirice ale îndrăgitei scriitoare îți dau, pur și simplu, fiori.

Vă prezentăm câteva din stihurile emblematice ale marii poete, care n-a ezitat să ne împărtășească nouă, cititorilor, propria viziune asupra morții.

Râul cu un singur mal

Moartea pe malul căreia stau

E numai o clipă de întrerupere,

Cât să te hotărăști

Să intri cu picioarele în apa rece ca gheața

Și să păsești înghețat pe pietrele lunecoase

Până la celălalt mal.

Nu mi-e teamă de traversare

Mi-e teamă de clipa în care

Țărmul părăsit dispare-n aval

Ca și cum moartea ar fi un râu

Neînstare să aibă

Decât un singur mal.

(Ana Blandiana)