Judecătoarea Dana Gîrbovan: "Ne-am lovit de protocoale secrete încercând să aflăm gradul de implicare a serviciilor secrete în justiţie". Şefa UNJR îi explică Ralucăi Prună că Memorandumul e mai mult decât despre bani

Judecătoarea Dana Gîrbovan: "Ne-am lovit de protocoale secrete încercând să aflăm gradul de implicare a serviciilor secrete în justiţie". Şefa UNJR îi explică Ralucăi Prună că Memorandumul e mai mult decât despre bani

Preşedintele Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România (UNJR), Dana Gîrbovan, vorbeşte în detaliu într-o postare pe Facebook despre decizii secrete ale CSAT, protocoale secrete, informaţii clasificate, afirmaţii contradictorii inexplicabile, de care UNJR s-a lovit în încercarea de a afla exact gradul de implicare a serviciilor secrete în justiţie.

“Este inadmisibil ca în justiţie să existe astfel de "secrete". Justiţia se administrează public în baza legii”, scrie şefa UNJR.

Totodată, Dana Gîrbovan precizează că magistraţii Curţii Militare de Apel cer să se introducă un nou punct în Memorandum, şi anume modificarea legii siguranţei naţionale astfel încat să le fie interzis serviciilor de informaţii să racoleze magistraţi.

Reacţia Danei Gîrbovan vine în contextual în care ministrul Justiţiei Raluca Prună a dus subiectul protestelor din sistemul judiciar în zona măririlor de salarii, în timp ce magistraţii au introdus în Memorandum puncte ce privesc subiecte sensibile, unele care nu şi-au găsit rezolvarea în nicio legislaţie precum: numirile politice în funcţiile de conducere din Parchete, arhiva Serviciului de Informaţii şi Protecţie Anticorupţie (SIPA), care a urmărit şi şantajat magistraţi, dar şi subiectul “acoperiţilor” din justiţie.

Raluca Prună a preferat să se refere la partea pecuniară, într-o postare pe Facebook: “Aş fi dorit să se fi vorbit transparent în Memorandum despre venituri salariale: care includ pentru toată magistratura şi grefieri chirii sine die (600 euro lunar în Bucureşti, de exemplu). Chiar şi pentru magistraţi pensionari acum trecuţi în avocatură - never mind venitul din avocatură. Sau despre pensii de 1 miliard de lei vechi pe lună, pe o scăpare a legii. Sau despre diurna de 2% pe zi pentru toţi cei detaşaţi din altă localitate (inclusiv membrii CSM)(…)”.

Redăm integral răspunsul dat de preşedintele UNJR Ralucăi Prună:

Am observat că adoptarea Memorandumului de către instanţe ca formă de protest a atras reacţii virulente din partea unui segment al presei care susţine că ar apăra justiţia. Acest segment se focusează pe o pretinsă mărire de salariu cerută de magistraţi, cerere care nu există în Memorandum. Focusarea vehementă a presei pe ceva ce nu s-a cerut are un vădit caracter de manipulare a opiniei publice.

Memorandumul a arătat, în schimb, probleme tot mai grave ale justiţiei, unele sensibile, despre care atât mie cât şi altor magistraţi ni s-a spus repetat că nu e bine să vorbim.

"Nu poţi spune nimic că te confiscă corupţii"... mi s-a spus atunci când am vorbit public despre necesitatea respectării stricte a drepturilor procesuale, a prezumţiei de nevinovaţie, a procedurilor sau de apărare a independenţei justiţitei inclusiv din perspectiva lămuririi relaţiei dintre justiţie şi servicii secrete.

Am spus-o mereu - iar acum o spun cu noi mii de magistraţi - că nu e firesc să ai scurgeri de informaţii din dosarele de urmărire penală fără să faci un minim de anchetă pentru a vedea cauza lor, că nu e firesc să ai concursuri netransparente pentru funcţii de conducere în instanţe, că statutul procurorilor trebuie lămurit şi asigurată independenţa acestora inclusiv prin eliminarea factorului politic în numirile la vârf, că nu mai poate fi acceptat ca administrarea bugetului pentru instanţe să rămână la Ministerul Justiţiei, cu atât mai [mult cu] cât parchetele au independenţă financiară şi multe altele. Le găsiţi pe toate în Memorandum.

Şi aş stărui asupra celei mai sensibile probleme, şi anume cea privind interferenţa servicii de informaţii - justiţie.

În 2014, jurnalistul Dan Tapalaga cita o sursa din justiţie care vorbea despre acoperiţi, dosare instrumentate de servicii şi preluate ca atare de parchete şi alte chestiuni deosebit de grave.

Ulterior, dezvăluirile publice s-au accentuat, incluzând celebrele afirmaţii cu "câmpul tactic", dar şi cele ale directorului SRI privind urmărirea judecătorilor şi procurorilor.

Problema este gravă şi complicată şi pare imposibil de adus la lumină. De mai bine de un an, UNJR încearcă pe toate căile legale să afle exact gradul de implicare a serviciilor secrete în justiţie şi temeiul legal al acestora.

Ne-am lovit de decizii secrete ale CSAT, protocoale secrete, informaţii clasificate, afirmaţii contradictorii inexplicabile.

Spre exemplu, la bilanţul DNA, directorul SRI a vorbit despre sute de echipe mixte, aceleaşi echipe la care făcea referire fostul preşedinte Traian Băsescu, spunând că sunt formate din procuror-poliţist-ofiţer SRI.

Încercând să aflăm date suplimentare despre aceste echipe nereglementate de Codul de procedură penală, ne-am adresat DNA în temeiul Legii 544/2001, iar răspunsul primit a fost că nu deţin date despre aceste echipe.

Este inadmisibil ca în justiţie să existe astfel de "secrete". Justiţia se administrează public în baza legii.

Ce se întâmplă acum în România în justiţie vulnerabilizeaza atât justiţia, cât şi SRI-ul şi România ca stat.

Orice încălcare a legii se plăteşte, orice desconsiderare a regulilor de drept are un preţ, şi vreau să mă asigur că toţi jurnaliştii care atacă furibund magistraţii care vorbesc deschis despre problemele din justiţie ştiu asta.

Am spus-o şi o repet: nu aperi lupta anticorupţie ascunzând problemele, deoarece nu faci decât să o vulnerabilizezi pe termen lung, iar efectul de bumerang îl vom resimţi cu toţii.

Sunt însă şi multe alte probleme, le-am concentrat în Memorandum cât de sintetic s-a putut. Lista lor nu e închisă, e un document programatic pe baza căruia vom lucra să găsim soluţii.

De exemplu, Curtea Militară de Apel a cerut să se introducă un nou punct în Memorandum, şi anume modificarea legii siguranţei naţionale astfel încat să le fie interzis serviciilor de informaţii să racoleze magistraţi.

O justitie supravegheată, urmărită, în care se implică instituţii ce nu sunt menţionate în lege nu este o justiţie independentă.

Exemplul Turciei este de referinţă pentru unde se poate ajunge atunci când încălcarea principiilor democratice şi ale statului de drept sunt ignorate. Deşi existau semnale de ani de zile că democraţia în Turcia este în regres, toţi partenerii externi ai Turciei le-au ignorat.

România are nevoie de servicii de informaţii, de DNA, de judecători, de procurori, de Parlament, de Guvern, de fiecare instituţie necesară pentru buna funcţionare a ţării. Când aceste instituţii, însă, intră unele peste prerogativele altora rezultă un stat nefuncţional care nu mai poate oferi siguranţă, justiţie şi prosperitate propriilor cetateni.