Respingerea este opusul acceptării, al așteptării, al dorinței după ceva sau de cineva. Este refuz, dezaprobare, respingere și, din păcate, doare. O durere emoțională care, de cele mai multe ori, este mai rea ca ceva fizică.

 Ca orice lucru ce face parte din viața noastră are două laturi: una negativă și alta pozitivă. Respingerea provoacă dezamăgire și e normal să ne fie teamă de ea. Însă imaginațivă lumea fără ea. Închipuiți-vă că ne-am fi născut fără capacitatea de a alege un fel de mâncare, respingându- l pe celălalt, sau un mod de viață în defavoarea altuia. În realitate ne-am rătăci printre atâtea posibilități, fiind prea confuzi pentru a putea găsi satisfacție sau stabilitate emoțională. Și, uite așa, haosul ar domni în viețile noastre. Deci fie că ne place sau nu, de respingere nu scăpăm. Chiar dacă ne-am izola de restul lumii și nu am mai avea cotact cu lumea exterioară, respingerea s-ar ține după noi: pentru că izolarea ar însemna că ne respingem pe noi înșine, locul pe care îl ocupăm în univers și până la urmă ne-am respinge chiar dreptul la fericire.

De aceea trebuie să privim respingerea ca pe o parte a ordinii naturale a lucrurilor, sau ca pe o fațetă a vieții, care ne permite să funcționăm ca ființe umane evoluate. Numai așa vom putea reduce emoțiile negative care o însoțesc la tot pasul. Respingerea, de multe ori, nu este un atac la persoană, cu alte cuvinte dacă intrăm într-o cofetărie și alegem o prajitură cu ciocolată, în loc de o tartă cu fructe, nu ne gândim la cofetar, nu ne întrebăm la ce va simți dacă nu servim și o tartă.

Respingem tarta cu fructe pur și simplu, pentru că preferăm prăjitura cu ciocolată. Dacă refuzăm tarta pentru că nu ne place persoana care a făcut-o sau pentru că nu sunt reușite, abia de atunci avem o problemă. Cel în cauză se poate simți lezat, dezamăgit, se va umple de ură ori, își va plânge de milă și va suporta respingerea.

Șapte moduri de gestionare

1. Recunoașterea dezamăgirii, ținând cont de intensitatea acesteia, dar și de durata de timp pe care o experimentați. Este recomandat chiar să ne propunem un termen limită până ce vom ieși din această stare.

2. Încercați să priviți fiecare respingere ca pe o zi proastă. Toți avem astfel de perioade în viață, când lucurile nu merg nici pedeparte așa cum am vrea.

3. Este de dorit să avem încredre în propria persoană. Fii hotărât și ai încredere în propriile abilități, te vor ajuta sa mergi înainte.

4. Trăiește așa cum trebuie. Uneori nu ne atingem visurile din cauza stilului de viață. Un pic de ordine în viață și o evaluare corectă a unei situații aduce după sine echilibru.

5. Muncește din greu. Nimic nu vine pe degeaba. Cu cât lucrăm mai mult, cu atât vom simți mai multă satisfacție. Acest gen de satisfacția este, de multe ori, ca un medicament pentru respingere.

6. Fiecare respingere este, până la urmă, un îndrumar. Poate e momentul să alegem un alt țel. Poate respingerea este un mesaj deghizat, iar propriile abilități se pot dezvolta în altă direcție.

7. E bine să nu amestecăm emoțiile cu rezultatele. De multe ori interpretăm orice NU ca pe o respingere, deoarece suntem încoresetați într-un tipar comportamental specific.

Nimănui nu-i place să fie refuzat sau respins, însă sunt persoane care au abilitatea de a evita parția astfel de situații. Secretul, în multe cazuri, este s-o acceptăm și să o punem să lucreze în favoarea noastră. Important este să nu renunțăm niciodată