Actualitate
Candela originală a Mariei Brâncoveanu va fi readusă, după trei veacuri, la biserica Sfantul Gheorghe-Nou, din București
Cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, marţi, 9 august 2016, ora 11. 00, o delegaţie a bisericii Sfântul Gheorghe Nou condusă de părintele paroh Emil Cărămizaru va aduce de la Muzeul Naţional de Istorie a României candela originală a Mariei Brâncoveanu
După 43 de ani, acest obiect de patrimoniu al bisericii Sfântul Gheorghe Nou, preluat în custodie de Muzeul Naţional de Istorie a României în anul 1973, va fi reaşezat cu o săptămână înainte de prăznuirea Sfinţilor Martiri Brâncoveni deasupra mormântului Sfântului Voievod Martir Constantin Brâncoveanu, locul său iniţial. Demersurile întreprinse pe lângă Ministerul Culturii şi Muzeul Naţional de Istorie a României în vederea recuperării sale au durat aproximativ doi ani. „Această candelă, care a fost adusă acum aproape 300 de ani, în 1720, în luna iulie, de Maria Bârncoveanu, la șase ani de la uciderea soțului său, a celor patru fii și a sfetnicului lor, se reîntoarce în Biserica Voievodală Sfântul Gheorghe-Nou”, a declarat, pentru Evenimentul zilei, Pr. Dr. Emil Cărămizaru, parohul Bisericii Sf. Gheorghe-nNou, de la Km. Zero al României.
Istoria candelei brâncovenești
În anul 1914, când se împlineau două secole de la martirizarea Sfinţilor Brâncoveni, a fost scoasă la lumină inscripţia de pe candela aşezată în 1720 deasupra mormântului voievodului Constantin Brâncoveanu din Biserica „Sfântul Gheorghe“-Nou. Pronia divină a rânduit ca poporul cel binecredincios să cunoască, de data aceasta pe baza unei atestări istorice concrete, locul în care devotata şi greu încercata Maria Doamna a depus osemintele martirului ei soţ, în ctitoria acestuia din inima capitalei.
Prin purtarea de grijă a Doamnei Maria Brâncoveanu, a fost aşezată deasupra mormântului aflat în partea dreaptă a naosului bisericii o lespede de marmură albă de 185×95 cm, împodobită cu elemente decorative în stil brâncovenesc. De jur împrejur, pe piatra funerară a fost sculptat un chenar format din ghirlande de flori. În partea de jos, la picioare, găsim o reprezentare alegorică, înfăţişând moartea având coasa în mâna dreaptă şi un fir de crin cu trei flori în mâna stângă. În partea dinspre cap a lespezii este săpată stema Ţării Româneşti, în mijlocul căreia se află înfăţişat vulturul cu crucea în plisc. Pe lespede nu există nici un înscris, tocmai pentru a păstra o discreţie impusă de conjunctura istorică şi politică a acelor vremuri.
De o importanţă deosebită este faptul că Doamna Maria Brâncoveanu a pus deasupra mormântului soţului ei o frumoasă candelă lucrată în argint filigranat, iar pe marginea de sus a bulbului din mijloc a lăsat o inscripţie cu litere chirilice, însemnând de fapt pisania pe care nu a putut să o scrie pe piatra mormântului: „Această candelă, ce s-au dat la Sveti Gheorghie cel Nou, luminează unde odihnesc oasele fericitului Domn Io Costandin Brâncoveanu Basarab Voievod şi iaste făcută de Doamna mării sale Mariia, carea şi Măriia sa nădăjduiaşte în Domnul, iarăşi aici să i să odihnească oasele. Iulie, în 12 zile, leat 7228 (1720)“.
Mâine, 9 august, Statistica va publica datele privind Laptele de vacă colectat și producția de produse lactate precum și comunicatul privind Comerțul internațional cu bunuri al României (date estimate) pentru luna iunie.
Recomandările noastre
