Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) solicită Guvernului adoptarea de măsuri eficiente pentru a facilita integrarea tinerilor proveniți din medii socio-economice defavorizate în învățământul superior

Alianța Studenților, prin vocea președintelui Vlad Chiricheș, atrage atenția autorităților asupra unor aspecte delicate privind învățământul universitar: „Deși creșterea numărului de absolvenți de învățământ superior este o țintă strategică asumată de România și, în același timp, acest lucru poate aduce doar beneficii pentru economie și societate, în Pachetul integrat pentru combaterea sărăciei adoptat de Guvernul României nu există nicio măsură care să înlesnească accesul tinerilor în învățământul universitar, chiar dacă accesul la educație devine de la un an la altul tot mai costisitor”.

În acest sens, ANOSR propune o serie de mecanisme concrete, grupate în cinci puncte, argumentate, care ar putea fi incluse în planul anti-sărăcie al guvernului.

1. Locuri pentru programele de studii de licență și master finanțate de la bugetul de stat acordate tinerilor proveniți din medii socio-economice defavorizate

Alocarea, începând cu anul universitar 2017-2018, a unui procent de 30% din totalul locurilor pentru programele de studii de licență și master finanțate de la bugetul de stat pentru tineri proveniți din medii socio-economice defavorizate, exclusiv în funcție de criterii sociale și în funcție de nevoile și direcțiile strategice regionale de dezvoltare ale acestor zone. Astfel, statul român ar putea stimula dezvoltarea comunităților din care provin acești tineri, iar forța de muncă calificată ar fi în creștere.

2. Universități de Vară pentru Elevi – program național de orientare în carieră pentru elevi în vederea alegerii responsabile a unui program de studii universitar

Un program național de orientare în carieră pentru elevi, care să contribuie la o alegere responsabilă a unui program de studii universitare, poate conduce spre o reducere a ratei șomajului și la prevenirea unui număr mare de potențiali beneficiari ai sistemului de reintegrare socială și profesională gestionat de statul român, economisind sume importante și resurse umane semnificative.

Universitățile de Vară pentru Elevi reprezintă o serie de școli de vară destinate în principal elevilor absolvenți de clasa a XI-a, desfășurate în mai multe centre universitare din țară, prin care participanții au posibilitatea să descopere mediul universitar, simulând, practic, viața de student timp de mai multe zile (între 5 și 15 zile, în funcție de ediție). Astfel, organizațiile studențești membre ANOSR, în parteneriat cu universitățile, pregătesc pentru elevii participanți cursuri introductive, sesiuni de examene, competiții, evenimente culturale, sesiuni de formare sau de divertisment, proiectul sprijinind din plin procesul de orientare în carieră a viitorilor studenți.

Transformarea programului Universități de Vară pentru Elevi, derulat deja de mai mulți ani de Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) și organizațiile sale membre, într-un program național care să se desfășoare în toate universitățile de stat din România ar reprezenta o acțiune benefică care ar îndruma elevii să își aleagă responsabil și informat parcursul academic viitor. În cadrul acestor școli de vară pot fi acordate prioritar și gratuit locuri către elevii proveniți din medii socio-economice defavorizate.

 3. Cazare, masă, îmbrăcăminte, încălțăminte, materiale de studiu și servicii de consiliere și orientare în carieră asigurate gratuit, lunar, pentru studenții proveniți din medii socio-economice defavorizate, pe toată perioada studiilor de licență și masterat

Acest lucru poate fi realizat prin revizuirea Hotărârii de Guvern nr. 445/1997, modificată prin Hotărârea de Guvern nr. 558/1998 privind stabilirea criteriilor generale de acordare a burselor și a altor forme de sprijin material pentru elevii, studenții și cursanții din învățământul de stat, în așa fel încât studenții proveniți din medii socio-economice defavorizate, pe lângă asigurarea de la bugetul de stat a costurilor efective de școlarizare, să fie susținuți să parcurgă și să finalizeze cel puțin două cicluri de studii universitare (licență și master). Pe întreaga perioadă a acestora, studenții ar trebui să beneficieze de cazare gratuită în căminele studențești ale universităților și 3 mese/zi gratuite la cantinele universitare (sau burse sociale într-un cuantum corespunzător, care să acopere toate aceste cheltuieli), precum și de burse sociale care să le asigure și costurile lunare pentru îmbrăcăminte, încălțăminte și materiale de studii.

În plus, prin revizuirea acestei Hotărâri de Guvern privind bursele studențești, în vederea asigurării unui sistem de educație echitabil, ar trebui prevăzut faptul că fiecare universitate trebuie să direcționeze cel puțin 30% din fondul total pentru burse către bursele acordate pe criterii sociale, dar și stabilite prevederi clare la nivel național în legătură cu modul în care se acordă aceste forme de sprijin pentru studenți, astfel încât sistemul de burse studențești să fie unul clar și unitar la nivel național.

4. Conectarea studenților din medii socio-economice defavorizate la societatea informațională prin intermediul programului „Euro 200”

Pentru ca studenții să poată fi parteneri activi în procesul de învățare, aceștia trebuie să fie conectați în permanență la platforme de e-learning, la resurse bibliografice electronice și la ultimele informații privind literatura de specialitate, fapt ce nu poate fi realizat în prezent decât prin intermediul calculatoarelor. În prezent, deși necesar, programul „Euro200” (Legea nr. 269 din 16 iunie 2004 privind acordarea unui ajutor financiar în vederea stimulării achiziționării de calculatoare), care ar trebui să sprijine studenții în achiziționarea de laptopuri/calculatoare, este total neatractiv și nu aduce niciun impact pozitiv în rândul acestora, numărul de beneficiari scăzând de la 505 în 2004 la 16 anul aceasta. Astfel, propunem revitalizarea acestui program prin creșterea plafonului de venit net maxim lunar mediu/membru de familie (de la derizoria sumă actuală de 150 de lei/membru de familie, nemodificată din 2004, deși teoretic ar fi trebuit indexată anual) și creșterea sumei ce va fi acordată ca sprijin financiar pentru achiziționarea unui calculator/laptop (suma de 200 de euro fiind la ora actuală insuficientă pentru achiziționarea unui calculator decent din punct de vedere al caracteristicilor tehnice).

 5.     Creșterea calității învățământului preuniversitar din mediul rural prin revitalizarea sistemului de burse acordate unor studenți cu domiciliul în mediul rural

Hotărârea de Guvern nr. 769/2005 reglementează posibilitatea de a acorda burse studenților cu domiciliul în mediul rural care urmează cursurile unor instituții de învățământ superior acreditate și care se obligă ca după absolvirea studiilor universitare sa profeseze în învățământul din mediul rural o perioadă cel puțin egală cu perioada pentru care au primit bursa. Dacă în anul 2008 existau la nivel național 454 de beneficiari ai acestui tip de bursă, în prezent nu mai există niciunul. Considerăm că un astfel de program ar putea contribui la creșterea calității învățământului preuniversitar din mediul rural, astfel că acest sistem de burse ar trebui regândit și mai bine finanțat, pentru a deveni atractiv pentru studenți și pentru a-i încuraja pe aceștia să contribuie la dezvoltarea comunităților defavorizate din România.

 

 

 

 și care ar duce la creșterea numărului de tineri proveniți din medii socio-economice defavorizate care finalizează un ciclu de studii aparținând educației terțiare, precum locuri bugetate alocate pe criterii sociale, burse sociale consistente, coroborate cu servicii de cazare și masă gratuite (în căminele studențești, respectiv cantinele universitare), programe de consiliere și orientare în carieră gratuite (inclusiv școli de vară în universități pentru elevi), burse speciale pentru studenții proveniți din mediul rural care își doresc să se întoarcă în același mediu pentru a profesa sau fonduri mai mari pentru a sprijini achiziționarea de laptopuri și calculatoare de către studenți.

În februarie 2016 Guvernul României a lansat un pachet de 47 de măsuri care vizează combaterea sărăciei dar, deși câteva dintre aceste măsuri se referă și la grupa de vârstă 16-24 de ani, în mod surprinzător, niciuna dintre măsuri nu își propune să faciliteze accesul tinerilor cu o situație materială precară la un program de studii din învățământul superior, sau susținerea acestora pe parcursul studiilor universitare.

În perioada 2007-2014, numărul studenților înscriși la cursurile de licență a scăzut cu 54,67%, de la 907.353 la 411.229. În același timp, în conformitate cu obiectivele strategiei Europa2020, România și-a asumat creșterea ponderii populației cu vârsta cuprinsă între 30-34 ani cu nivel de educație terțiară la un procent de 26,7%, ajungând în 2015 la 25,6%, existând, însă, riscul scăderii acestuia, sau cel puțin al stagnării, după creșterile succesive din ultimii ani. Ținta României este oricum foarte departe de media europeană (38,7% în 2015) sau de statele fruntașe precum Lituania (57,6%), Cipru (54,6%) sau Irlanda (52,3%). România și-a propus, de asemenea, creșterea ratei de ocupare a forței de muncă până la 70% atunci când discutăm de persoane cu vârsta cuprinsă între 20-64 de ani, în anul 2014 România atingând procentul de 66%. De asemenea, România și-a propus reducerea numărul populației expuse la riscului sărăciei sau excluziunii sociale cu 580.000 de persoane, în contextul în care în anul 2015, 37,4% dintre români erau supuși acestui risc conform datelor Eurostat, în scădere cu doar 5,7% față de anul 2009, primul an în care s-au resimțit efectele crizei financiare.

Mai multe studii OECD arată că speranța de viață a unei persoane cu studii superioare este cu cel puțin 8 ani mai mare decât a uneia care are finalizate doar studii secundare, indicatorii privind calitatea vieții sunt mai mari la absolvenții de învățământ terțiar și, de asemenea, la aceste categorii de persoane crește gradul de implicare socială conștientă. Totuși, populația României este într-o constantă scădere, numărul de studenți din România s-a înjumătățit din 2008 până în prezent, numărul de absolvenți de Bacalaureat scade cu câteva zeci de mii anual, abandonul universitar este de aproximativ 40% dintre cei care încep un program de studii în învățământul superior, iar România este pe ultimul loc în UE în ceea ce privește populația ocupată (care obține venituri din muncă) ce are studii superioară. Astfel, având în vedere toate aceste date și stări de fapt, considerăm că sunt absolut necesare o serie de măsuri ferme și urgente, care să facă învățământul superior accesibil tuturor, pentru a putea să ne îndeplinim țintele asumate la nivel european, dar, mai ales, pentru ca societatea din România să se poată bucura de beneficiile pe care absolvirea unui ciclu de învățământ superior le aduce fiecărei persoane.

Așadar, ANOSR propune completarea Pachetului integrat pentru combaterea sărăciei cu 5 noi măsuri, aplicabile grupei de vârstă 16-24 de ani:

 1.     Locuri pentru programele de studii de licență și master finanțate de la bugetul de stat acordate tinerilor proveniți din medii socio-economice defavorizate

Alocarea, începând cu anul universitar 2017-2018, a unui procent de 30% din totalul locurilor pentru programele de studii de licență și master finanțate de la bugetul de stat pentru tineri proveniți din medii socio-economice defavorizate, exclusiv în funcție de criterii sociale și în funcție de nevoile și direcțiile strategice regionale de dezvoltare ale acestor zone. Astfel, statul român ar putea stimula dezvoltarea comunităților din care provin acești tineri, iar forța de muncă calificată ar fi în creștere.

 

2.     Universități de Vară pentru Elevi – program național de orientare în carieră pentru elevi în vederea alegerii responsabile a unui program de studii universitar

Un program național de orientare în carieră pentru elevi, care să contribuie la o alegere responsabilă a unui program de studii universitare, poate conduce spre o reducere a ratei șomajului și la prevenirea unui număr mare de potențiali beneficiari ai sistemului de reintegrare socială și profesională gestionat de statul român, economisind sume importante și resurse umane semnificative.

Universitățile de Vară pentru Elevi reprezintă o serie de școli de vară destinate în principal elevilor absolvenți de clasa a XI-a, desfășurate în mai multe centre universitare din țară, prin care participanții au posibilitatea să descopere mediul universitar, simulând, practic, viața de student timp de mai multe zile (între 5 și 15 zile, în funcție de ediție). Astfel, organizațiile studențești membre ANOSR, în parteneriat cu universitățile, pregătesc pentru elevii participanți cursuri introductive, sesiuni de examene, competiții, evenimente culturale, sesiuni de formare sau de divertisment, proiectul sprijinind din plin procesul de orientare în carieră a viitorilor studenți.

Transformarea programului Universități de Vară pentru Elevi, derulat deja de mai mulți ani de Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) și organizațiile sale membre, într-un program național care să se desfășoare în toate universitățile de stat din România ar reprezenta o acțiune benefică care ar îndruma elevii să își aleagă responsabil și informat parcursul academic viitor. În cadrul acestor școli de vară pot fi acordate prioritar și gratuit locuri către elevii proveniți din medii socio-economice defavorizate.

 3.     Cazare, masă, îmbrăcăminte, încălțăminte, materiale de studiu și servicii de consiliere și orientare în carieră asigurate gratuit, lunar, pentru studenții proveniți din medii socio-economice defavorizate, pe toată perioada studiilor de licență și masterat

Acest lucru poate fi realizat prin revizuirea Hotărârii de Guvern nr. 445/1997, modificată prin Hotărârea de Guvern nr. 558/1998 privind stabilirea criteriilor generale de acordare a burselor și a altor forme de sprijin material pentru elevii, studenții și cursanții din învățământul de stat, în așa fel încât studenții proveniți din medii socio-economice defavorizate, pe lângă asigurarea de la bugetul de stat a costurilor efective de școlarizare, să fie susținuți să parcurgă și să finalizeze cel puțin două cicluri de studii universitare (licență și master). Pe întreaga perioadă a acestora, studenții ar trebui să beneficieze de cazare gratuită în căminele studențești ale universităților și 3 mese/zi gratuite la cantinele universitare (sau burse sociale într-un cuantum corespunzător, care să acopere toate aceste cheltuieli), precum și de burse sociale care să le asigure și costurile lunare pentru îmbrăcăminte, încălțăminte și materiale de studii.

În plus, prin revizuirea acestei Hotărâri de Guvern privind bursele studențești, în vederea asigurării unui sistem de educație echitabil, ar trebui prevăzut faptul că fiecare universitate trebuie să direcționeze cel puțin 30% din fondul total pentru burse către bursele acordate pe criterii sociale, dar și stabilite prevederi clare la nivel național în legătură cu modul în care se acordă aceste forme de sprijin pentru studenți, astfel încât sistemul de burse studențești să fie unul clar și unitar la nivel național.

De asemenea, universitățile trebuie să beneficieze de resursele financiare necesare astfel încât să faciliteze accesul acestor studenți la servicii adecvate și gratuite de consiliere și orientare în carieră, prin intermediul Centrelor de Consiliere și Orientare în Carieră (CCOC) înființate în baza OMECȘ 650/2014.

 4.     Conectarea studenților din medii socio-economice defavorizate la societatea informațională prin intermediul programului „Euro 200”

Pentru ca studenții să poată fi parteneri activi în procesul de învățare, aceștia trebuie să fie conectați în permanență la platforme de e-learning, la resurse bibliografice electronice și la ultimele informații privind literatura de specialitate, fapt ce nu poate fi realizat în prezent decât prin intermediul calculatoarelor. În prezent, deși necesar, programul „Euro200” (Legea nr. 269 din 16 iunie 2004 privind acordarea unui ajutor financiar în vederea stimulării achiziționării de calculatoare), care ar trebui să sprijine studenții în achiziționarea de laptopuri/calculatoare, este total neatractiv și nu aduce niciun impact pozitiv în rândul acestora, numărul de beneficiari scăzând de la 505 în 2004 la 16 anul aceasta. Astfel, propunem revitalizarea acestui program prin creșterea plafonului de venit net maxim lunar mediu/membru de familie (de la derizoria sumă actuală de 150 de lei/membru de familie, nemodificată din 2004, deși teoretic ar fi trebuit indexată anual) și creșterea sumei ce va fi acordată ca sprijin financiar pentru achiziționarea unui calculator/laptop (suma de 200 de euro fiind la ora actuală insuficientă pentru achiziționarea unui calculator decent din punct de vedere al caracteristicilor tehnice).

 5.     Creșterea calității învățământului preuniversitar din mediul rural prin revitalizarea sistemului de burse acordate unor studenți cu domiciliul în mediul rural

Hotărârea de Guvern nr. 769/2005 reglementează posibilitatea de a acorda burse studenților cu domiciliul în mediul rural care urmează cursurile unor instituții de învățământ superior acreditate și care se obliga ca după absolvirea studiilor universitare sa profeseze în învățământul din mediul rural o perioadă cel puțin egala cu perioada pentru care au primit bursa. Dacă în anul 2008 existau la nivel național 454 de beneficiari ai acestui tip de bursă, în prezent nu mai există niciunul. Considerăm că un astfel de program ar putea contribui la creșterea calității învățământului preuniversitar din mediul rural, astfel că acest sistem de burse ar trebui regândit și mai bine finanțat, pentru a deveni atractiv pentru studenți și pentru a-i încuraja pe aceștia să contribuie la dezvoltarea comunităților defavorizate din România.

Citat

 „N-aș vrea să cred că acest guvern consideră că tinerii săraci sau care au avut o viață mai grea nu merită să devină studenți și să finalizeze un program de studii universitar, deși cam asta reiese citind planul național anti-sărăcie” – Vlad Cherecheș, președinte ANOSR