Centrul pentru Prevenirea Conflictelor și Early Warning și partenerii săi din Republica Moldova au realizat un proiect, finanțat de German Mashall Fund of the USA, cu tema „Informational warfare. Identifying the model of agression” (Războiul informațional. Identificarea modelului agresiunii)

În numărul de azi al „Evenimentului zilei” vă prezentăm partea a doua a rapoartelor publicate ieri, pe baza analizelor realizate de experții Centrului pentru Prevenirea Conflictelor și Early Warning, asupra informațiilor furnizate de platformele online ale televiziunilor, ziarelor, site-urilor de știri, blogurilor și pe rețelele de socializare. Au fost analizate și comentariile publicate în mediul online. Datele vor fi cuprinse în lucrarea „Tipizarea războiului informațional al Federației Ruse”, scrisă de Iulian Chifu și Oazu Nanțoi, aflată în curs de apariție.

Instrumente media

Analiza articolelor și comentariilor din mass-media s-a făcut pentru perioada 2013-2016, pentru a se identifica elemente ce ar putea avea conexiune cu războiul informaţional rus ce se desfăşoară în România.

În esență, concluziile la care s-a ajuns sunt:

● În unele cazuri titlurile surprind esenţa informaţiilor redate pe parcursul articolelor, în altele titlurile sunt bombastice și nu au legătură directă cu conținutul, inducând în eroare cititorul.

● Deși, în general, în presă (nu pe bloguri sau pe siteuri „suspecte”) nu se folosesc expresii aparent părtinitoare sau care să inoculeze sentimentul de frică, există excepții (spre exemplu folosirea titlului „Moscova amenință din nou: Rusia poate distruge scutul de la Deveselu”, când, de fapt, oficialii ruşi nu folosesc cuvântul „ameninţă”, ci „avertizează”. Aici se poate vorbi, însă, de un instrument folosit de mijloacele media pentru a capta atenția cititorilor;

● Majoritatea articolelor cuprinde şi o parte de analiză a evenimentelor, nu doar relatarea acestora;

● Unele publicații au interviuri acordate de specialiști, dar altele publică articole în care se prezintă doar opinia Moscovei, ceea ce ar putea da o tentă părtinitoare rusă. În unele cazuri se revine cu un articol, în care se prezintă şi contraargumentele occidentale, însă aceasta nu este o regulă.

● Există siteuri care subliniază că România a început să fie vizată tot mai mult de războiul informaţional rus, începând cu pregătirea pentru aderarea la NATO și UE și, ulterior, pentru amplasarea scutului antirachetă american la Deveselu.

Presa rusă, mijloc efi cient de transmis mesaje subliminale

Analizele CPCEW arată că sunt siteuri care avertizează că Rusia răspândește „povești false” (dezinformare, propagandă, zvon) prin intermediul rețelelor de socializare, a blogurilor sau pe site-urile de știri, prin comentatorii ruși (trolii ruși), care scriu comentarii la adresa articolelor sau a comentariilor altor troli, mesaje care susţin ideile transmise de oficialii ruşi, și urmăresc „injectarea” anumitor idei cu ajutorul mijloacelor media pro-ruse.

FOTO: Vehicule militare cu steagul rusesc, la Palmyra, în Siria, după ce Rusia și-a anunțat intervenția în această țară FOTO: AGERPRES

Articole de propagandă

Când se constată o problemă în rândul unei societăţi, se lansează o campanie media în vederea modificării radicale a opiniei cetățenilor, precizează sursa citată. Citind presa din Rusia sau urmărind emisiunile televiziunilor ruse, se remarcă propaganda intensă, scrie raportul, făcând referire la Pravda („America vrea să invadeze Ucraina”, „Washingtonul duce lumea către un război”, „Cei mai mulţi cetăţeni din străinătate înţeleg că presa occidentală demonizează Rusia”), Voice of Russia („Majoritatea rușilor cred că Rusia este o mare putere”, „În Donetsk, mai degrabă o revoltă a oamenilor împotriva Kievului, decât o intervenţie a trupelor ruse”; RIA Novosti („Lavrov - Spre deosebire de SUA, Rusia nu șantajează alte țări”, „Oamenii de ştiinţă: combustibilul nuclear american ar putea provoca un al doilea Cernobîl”). Există și o variantă Vocea Rusiei, dedicată României: „Kievul sugrumă Crimeea prin lipsa apei. Ultima dată aşa au procedat naziştii”, „Un american şi-a rupt paşaportul pentru a rămâne în Coreea de Nord”.