Mâine, la Bookfest (ora 12.00, Editura Humanitas), profesorul Lucian Boia lansează un nou eseu cu temă incitantă: „Strania istorie a comunismului românesc (și nefericitele ei consecințe)
Despre ce este vorba în această „istorie stranie”, cum o numește Lucian Boia?
Ne lămurește chiar autorul: „Nici un experiment comunist - cel puțin în peisajul european - nu a fost atât de „special” și cu evoluții atât de neașteptate și de „divergente” precum comunismul românesc. Se va vedea cum țara cu cei mai puțini comuniști a devenit țara cu partidul comunist cel mai numeros (…); cum o societate abia atinsă de ideologia comunistă s-a comunizat în profunzime, până într-atât încât s-a despărțit mai greu de comunism ca oricare alta; cum, virulent antinațional într-o primă fază, comunismul a sfârșit prin a deveni ultranaționalist; cum s-a inventat în România comunismul dinastic, fără echivalent în Europa și comparabil (fără a-și pierde nota de originalitate) doar cu regimul din Coreea de Nord; cum România, după ce ani de zile părea a fi societatea care s-a opus cel mai puțin regimului comunist, s-a ridicat împotriva lui Ceaușescu printr-o revoluție sângeroasă (singura de acest gen în spațiul comunist) – împotriva lui Ceaușescu, dar nu neapărat și împotriva alcătuirilor comuniste: într-adevăr, pentru ca paradoxul să fie complet, cea mai violentă revoluție „anticomunistă” s-a prelungit prin cea mai lentă și mai incompletă desprindere de comunism!”.
„Comunismul a pierdut partida. Comuniștii însă au câștigat-o. E ca și cum întreaga poveste a comunismului n-ar fi avut alt rost decât acela de a înlocui o clasă dominantă prin alta”.
Recomandările noastre
