Autoritățile o scaldă în scandalul Hexi Pharma. Lista întrebărilor cu răspuns obligatoriu

Autoritățile o scaldă în scandalul Hexi Pharma. Lista întrebărilor cu răspuns obligatoriu

În ultimii cinci ani, SRI a trimis beneficiarilor legali circa 100 de informări referitoare la infecțiile nosocomiale din spitale, inclusiv „aspecte referitoare la calitatea necorespunzătoare pentru dezinfectanții utilizați”.

 Asta a aflat opinia publică, principalul serviciu de contrainformații al țării, prin intermediul unui comunicat de presă dat luni publicității. Cetățenii români, oripilați că ar putea muri cu zile într-un spital, pentru că niște samsari de biocide s-au apucat să „boteze” dezinfectanții ca pe berea la butoi, au fost însă fentați cu măiestrie. Întrebarea nu este dacă SRI știa că spitalele românești sunt adevărate bombe bacteriologice și că se încearcă dezamorsarea lor prin stropirea cu frecție „Diana”. Cine nu știe asta? Întrebarea este dacă SRI avea vreo informație despre rețeaua de corupție construită în jurul Hexi Pharma?

Serviciul secret a evitat un răspuns tranșant. De ce? Ar fi interesant să aflăm. Putem lesne bănui că SRI știa. Nu de alta, dar ar fi extrem de grav ca un serviciu secret cu resurse considerabile să nu fi avut habar despre un fenomen atât de periculos precum diluarea dezinfectanților în spitale, care aduce atingere siguranței naționale. Dacă SRI știa de fenomen, știa și de Hexi Pharma, având în vedere că firma avea monopol pe aprovizionarea cu biocide. În plus, au fost și alte ocazii de a afla. Jurnaliștii de la „Gazeta sporturilor” au dezvăluit că la DIICOT există din 2008 un denunț referitor la afacerile dubioase ale lui Dan Condrea. Un al doilea denunț a fost făcut la DNA în 2012, dar dosarul a fost trimis la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 2. Nu în ultimul rând, în 2014, un medic a trimis SRI un raport referitor la trucarea unei licitații la un spital județean.

Următoarea întrebare logică este: „Dacă SRI știa despre cazul Hexi Pharma, numele firmei a fost menționat în notele informative transmise beneficiarilor legali?” Aici lucrurile se complică. Fostul președinte Traian Băsescu și fostul premier Victor Ponta nu-și amintesc de Hexi Pharma. Nici lui Eugen Nicolăescu, fost ministru al Sănătății, nu-i sună cunoscut acest nume. Pe de altă parte, președintele Klaus Iohannis exclude orice posibilitate ca notele să fie desecretizate. Nu vom ști deci dacă SRI și-a făcut treaba până la capăt, sau doar parțial.

E posibil ca notele informative să fi avut un caracter general despre infecțiile nosocomiale și calitatea necorespunzătoare a substanțelor dezinfectante? De la Laura Codruța Kovesi știm că, în 2012, DNA a trimis dosarul la Parchetul Judecătoriei Sectorului 2, pentru că nu avea competențe să investigheze. Asta înseamnă că, la acea dată, nu fuseseră informați în legătură cu săvârșirea unor fapte de abuz în serviciu, fraude în achiziții publice, sau încheierea frauduloasă a unor contracte publice. Nici denunțătorul, dar nici SRI nu le furnizaseră astfel de date. Nici atunci, nici ulterior, de vreme ce nu a existat un dosar de corupție cu numele „Hexi Pharma”. Destul de curios având în vedere cât de extinsă era caracatița. Dar cu raportul din 2014, referitor la trucarea licitației de la spitalul județean, ce s-o fi întâmplat? L-o fi trimis SRI la DNA? Procurorii anticorupție aveau competențe în această speță. Dar DIICOT ce-o fi făcut cu denunțul din 2008 împotriva lui Dan Condrea. Și-a declarat competența? În favoarea cui? Ce s-a întâmplat cu dosarul? Alte întrebări care așteaptă un răspuns.

Un alt aspect important: dacă notele SRI conțineau date referitoare la ilegalitățile Hexi Pharma ele nu puteau fi secretizate. Legea 182/ 2002 privind protecţia informaţiilor clasificate interzice acest lucru. Deci ce conțineau notele informative? Informații generale? Pe de altă parte, așa cum bine remarca judecătoarea Dana Gârbovan, Legea de funcționare a SRI (14/1991) prevede la art. 11 că „în cazul în care din verificările și activitățile specifice prevăzute la art. 9 și 10 rezultă date și informații care indică pregătirea sau săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală, acestea sunt transmise organelor de urmărire penală în condițiile prevăzute de art. 61 din Codul de procedură penală”. Și-a îndeplinit SRI această obligație legală? Observăm că un caz grav de periclitare a siguranței naționale nu poate fi lămurit pentru că instituțiile abilitate se codesc să facă lumină. Preferă să dea răspunsuri parțiale. Cunoașterea vinovaților și tragerea lor la răspundere în scandalul „Hexi Pharma” sunt obligatorii. Trebuie să știm cine a protejat Mafia din Sănătate. Cu nume și prenume. Indiferent de instituția din care face parte. Pentru ca responsabilii să fie scoși din sistem, să suporte rigorile legii. Doar așa poate fi destructurată caracatița „Hexi Pharma”.

Opiniile exprimate în paginile ziarului aparțin autorilor