Prețul gazelor naturale pentru consumatorii casnici va crește de luna viitoare, dar majorările ar putea să nu se oprească aici în acest an
Iniţial, indexarea trebuia să se aplice de la 1 aprilie, însă Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) nu a terminat de analizat costurile operatorilor din domeniu. „Prețurile finale la consumatorii casnici trebuiau să se schimbe la data de 1 aprilie 2016. În urma analizelor efectuate în vederea refundamentării tarifelor de distribuție, precum și a fundamentării tarifelor de furnizare pentru clienţii casnici din piața reglementată, s-au identificat o serie de informații care necesită o analiză mai complexă. Ca urmare, estimăm că termenul de aplicare a noilor tarife și prețuri reglementate va fi 1 mai 2016”, ne-a transmis ANRE.
Majorare cu 2-3%
Preşedintele ANRE, Niculae Havrileţ, a declarat, pentru Evenimentul zilei, că sunt elemente importante care au intervenit în analiză, cum ar fi componenta de depozitare. „S-au înmagazinat 1,7 miliarde metri cubi de gaze, dar au rămas în depozite 850 milioane de metri cubi, care vor fi folosiţi iarna următoare, dar rămân costuri în plus de înmagazinare”, a explicat Havrileţ.
Potrivit acestuia, gazele plătite de populație s-ar putea scumpi cu 2-3% la 1 mai, „dacă așa arată datele operatorilor de rețea”.
O nouă creștere posibilă la 1 iulie
Scumpirile nu s-ar putea opri aici şi asta din cauza calendarului de liberalizare a preţului gazelor din producţia internă, aprobat prin HG 488/2015, care prevede o majorare etapizată anuală a preţului gazelor produse local până la convergenţa cu preţul gazelor din import. Conform acestui act normativ, la 1 iulie 2016 preţul ar urma să crească cu 10%, de la 60 lei/MWh, la cât e reglementat în prezent, la 66 lei/ MWh. În prețul final pe care îl plătește populația, care include și tarifele de transport și distribuție, această majorare va avea un impact de circa 5%, spune Havrileț.
Liberalizare forțată a pieței
Situaţia este însă paradoxală, întrucât, deşi majorările au ca scop atingerea convergenţei, deja preţul gazelor din producţia internă s-a apropiat mult de cel al gazelor din import, după ce acestea din urmă s-au ieftinit semnificativ, în urma deprecierii petrolului, spune ANRE. Astfel, acest calendar nu ar mai fi necesar. Ca să se renunțe la el, Guvernul trebuie să emită urgent o nouă hotărâre care să anuleze calendarul, în caz contrar ANRE fiind obligată să urmeze prevederile HG 488, adică să scumpească în continuare gazele.
Fără prețuri reglementate
Odată cu stoparea calendarului, ANRE vrea, însă, renunţarea completă la preţurile reglementate pentru populaţie, ceea ce va însemna că cei doi mari furnizori, E.ON (Germania) şi Engie (Franţa), care asigură peste 88% din consumul populaţiei, vor vinde la ce preţuri vor dori. „Dacă prețul internațional și cel al pieței libere este sub 66 lei pe MWh, noi nu putem să stabilim un preț reglementat de 66 lei. Ar trebui să solicităm Guvernului să încheiem perioada de reglementare și să trecem la prețuri libere la achiziția de gaze”, spune preşedintele ANRE.
Dacă gazele din import sau cele vândute pe piaţa liberă vor costa peste 66 lei/MWh, atunci se va urma calendarul şi populaţia va suporta o nouă scumpire. „Nu ştiu exact ce va fi: analiza preţurilor internaţionale, a hub-urilor de gaze din Europa, ne arată că suntem pe acolo, între 60 şi 66 lei/MWh. Va trebui să decidă Guvernul sau Parlamentul ce va urma. Părerea mea este că putem renunţa la tarifele reglementate din acest an”, a completat Havrileţ.
El spune că nu trebuie să ne temem de o scumpire abruptă a gazelor după renunţarea la preţurile reglementate, întrucât deja nu mai avem nevoie de importuri, iar consumul scade anual.
Concurență minimă. Producătorii ar putea impune ce tarifuri vor
Atunci când vorbește de renunțarea la prețurile reglementate, ANRE nu pare a ține cont de concurența extrem de redusă pe piața gazelor, controlată de doi mari furnizori, E.ON Germania și Engie Franța, dar și de cei doi producători, OMV Petrom și Romgaz. Astfel, nici consumatorii casnici nu vor găsi oferte alternative mai ieftine. În plus, chiar și în țări dezvoltate, unde liberalizarea s-a produs înaintea noastră, procentul consumatorilor care au ales să își schimbe furnizorii rămâne în continuare extrem de redus. În Austria, de pildă, rata de schimbare a fost de doar 4,2% la nivelul lui 2014, în cei 12 ani de la liberalizare, potrivit statisticilor oficiale. În plus, dacă acum ne bucurăm de efectele unui baril de petrol ieftin, cine ne poate spune ce va fi anul viitor?