„Narcis Ștefan Neaga, fostul director general al CNADNR, (n.r. aflat sub control judiciar), ce are calitatea de suspect în dosarul deschis de DNA pentru dezastrul de pe Orăștie-Sibiu Lot 3, semnează în continuare ca director al Direcției de Concesiuni din CNADNR, încasează fabulosul salariu de peste 20 de mii de lei pe lună și, cu acordul și știința domnului Cătălin Homor, directorul general al CNADNR, încalcă dispozițiile Ordonanței DNA din 23 Decembrie 2015, întâlninduse cu persoane care se află în interdiciție de întâlnire cu acesta, primind și documente referitoare la dosarul în care este implicat! Precizăm că documentele la care se face referire, vor fi puse la dispozitia presei în cadrul conferinței de presa.”

Astfel sună un pasaj din invitația pe care am primit-o, pentru a participa la o conferință de presă pe care Grupul de Inițiativă pentru Restructurarea si Reprofesionalizarea CNADNR SA și Sindicatul National Profesional al Drumarilor din Romania o organizează astăzi. În linii mari, știam cam care ar putea fi tematica unui asemenea demers de informare a presei: situația explozivă de la Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România, așa cum reiese ea dintr-un Raport al Corpului de Control al Ministrului Transporturilor, efectuat la CNADNR în a doua jumatate a anului trecut. Unul dintre efectele acestui control a fost punerea în mișcare a unei acțiuni penale a DNA, cu privire la persoane și fapte care au generat ceea ce presa a numit „Afacerea Autostrada Orăștie-Sibiu”.

De aici a plecat totul!

În luna august 2015, Iulian Matache, ministru al transporturilor la acea vreme, a cerut Corpului de Control al ministerului pe care îl conducea efectuarea unui control la Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR, numită în continuare Compania). Solicitarea ministrului Iulian Matche venea în urma unor dezvăluiri stupefiante, făcute publice de Alin Goga, fost director juridic și apoi de investiții al Companiei, la Regionala de Drumuri Craiova, privind o serie de nereguli grave, săvîrșite de persoane aflate la nivelul decizional al Companiei.

Din aproape 6.000 de salariați ai unei companii naționale de autostrăzi, doar 189 de angajați sunt ingineri „drumari”

Patru luni mai târziu, la jumătatea lunii decembrie 2015, Raportul de control aprobat de ministrul Iulian Matche avea să fie gata și să fie înaintat de noul ministru, Dan Costescu, președintelui Consililui de Administrație al Companiei, Costin Mihalache, precum și președintei Adunării Generale a Acționarilor, Adriana Kalapis.

Opt teme, pas cu pas

Constatările Raportului, majoritatea devastatoare, confirmau suspiciunile enunțate public de către Alin Goga. Cele opt obiective ale controlului au fost: (1) verificarea aspectelor semnalate mass-media, (2) execuția bugetului de venituri și cheltuieli, (3) verificarea respectării prevederilor legale referitoare la gestionarea creanțelor și arieratelor, (4) verificarea respectării prevederilor legale privind încheierea și derularea contractelor, (5) stabilirea cauzelor care au generat întârzieri în realizarea proiectelor, (6) verificarea respectării prevederilor legale la angajarea, promovarea, sancționarea și concedierea personalului, (7) situația litigiilor și modul de soluționare și (8) verificarea contractelor de asistență juridică. Odata atinse obiectivele controlului, ele aveau să pună în evidență aspecte grave, unele dintre ele fiind încadrabile la presupuse fapte penale. La acea vreme, director general al Companiei era Narcis Neaga. Potrivit acestui Raport, inspectorii corpului de control au constat, la toate cele opt teme de control, rând pe rând, de la nereguli mărunte, până la indicii de fraude ce însumează foarte multe zeci de milioane de euro. Dar, să le luăm pe rând, lăsând de o parte Punctul 4, pe care îl vom trata separat, ca fiind cel mai important, pe pagina alăturată.

Sesizare penală, de gura presei

1. Cea mai gravă problemă evidențiată la acest punct este tocmai măsura ilegală de suspendare a directorului Alin Goga, cel care adusese acuzații care se vor dovedi foarte bine fundamentate, cu privire la situația gravă din Companie. Faptul că a ieșit public cu aceste acuzații a dus la suspendarea contractului său individual de muncă. La același punct, inspectorii au consemnat că directorul general Narcis Neaga nu a luat nicio măsură legală la care era obligat împotriva salariaților Agenției de Control și Încasare Giurgiu. Aceștia, potrivit unui raport de cercetare internă, se făceau vinovați de fraudarea sistemului de taxare și monitorizare a traficului, la stațiile de taxare Giurgiu, podul de peste Dunăre, precum și la stația Giurgeni. Directorul general Narcis Neaga a tergiversat câteva luni bune înaintarea plângerii penale, la care legea îl obliga, pentru tragerea la răspundere a „vinovaților și recuperarea prejudiciului”, și nu a facut acest gest decât la insistențele presei, care se interesa de caz. De aici, rezultă că este vorba despre o presupusă faptă penală, aceea numită „omisiunea sesizării”, așa după cum și Raportul a reținut. Persoanele găsite responsabile la acest punct au fost Narcis Neaga, director general (acum, director Concesiuni), Ionuț Mașala, director general adjunct economic (și atunci, și acum) și Andrei Filipescu, director Direcția Juridică (și atunci, și acum).

Plățile, încasările și regula lor de aur

2. Cheltuielile salariale pe anul 2014 au depășit bugetul legal alocat cu aproape 6 milioane de euro, iar în prima jumătate a anului 2015 cu alți 3 milioane de euro. Ilegal! Persoanele găsite responsabile la acest punct au fost Narcis Neaga, director general (acum, director Concesiuni) și Ionuț Mașala, director general adjunct economic (și atunci, și acum).

3. Un aspect mai greu de înțeles îl constituie situația creanțelor, a banilor de încasat. Acestea se ridicau, cumulat, la sfârșitul lunii iulie 2015 la 35 milione de euro. Pe de altă parte, plățile restante la aceeași dată, se cifrau la peste 15 milioane de euro. Avem, deci, pe de o parte neâncasări, pe de alta, întărzieri la plată. Ambele de ordinul zecilor de milioane. Cine știe care sunt „regulile de aur” ale rezovărilor plăților făcute rapid de către instituțiile bugetare, pe de o parte, și ale acceptării întârzierilor la plată către aceleași instituții, pe de alta, înțelege exact de ce aceste întârzieri cu anii.

O companie de stat cu 1.100 de șefi deserviți de 325 de șoferi

5. Nenumărate nereguli și deficiențe, înregistrate în derularea contractelor de execuții lucrări la drumuri naționale și autostrăzi și reabilitări de drumuri naționale și autostrăzi. Lucrări fără autorizații, contracte de supervizare/consultanță târziu încheiate, rezilieri de contracte, calitate slabă a lucrărilor, defecte grave de calitate a lucrărilor, urmate de refaceri. Drama este că în multe cazuri, din cauza depășirii termenelor de execuție, există premisa ca anteprenorii să solicite majorări de întârziere și sume importante de bani, de ordinul a zeci de milioane de euro, iar contractele să fie declarate neeligibile, în proiectele cu fonduri europene.

6. În probleme de personal, Compania stă la fel de bizar și de dubios. Dintr-un număr total de 5.979 de salariați, muncitori sunt 2.690 și TESA (tehnic, economic și socioadministrativ), 3.289. Posturile de conducere au o pondere de peste 18%, adică, peste 1.100 de șefi, care sunt deserviți de 325 de șoferi. Dar, pentru că CNADNR este, totuși, o organizație care se ocupă cu drumurile și autostrăzile are angajați și 189 de ingineri „drumari”, absolvenți în specialitatea CFDP (căi ferate, drumuri și poduri), adica, fix 3.16% din totalul salariaților, oricât ar fi de greu de crezut.

Pe mâna avocaților: 140.000 de euro câștigați, 14 milioane pierduți!

7. Activitatea juridică a Companiei este asigurată, sau ar trebui să fie asigurată de un număr de 56 de juriști. Potrivit Raportului, „Regulamentul de Organizare și Funcționare al Companiei prevede competențe și atribuții ale Serviciului Contencios pentru desfășurarea tuturor activităților de con sultanță/ asistență juridică, de reprezentare juridică în fața autorităților jurisdicționale, par chetelor și altor instituții interne și internaționale în litigiile în care Compania este parte”. Cu toate astea, pentru un număr foarte important de dosare se apelează la serviciile unor case de avocatură. Cu rezultate catastrofale! În perioada 2013-iunie 2015, Compania a recuperat pe cale judecătorească 140 000 de euro și a pierdut de o sută ori mai mult, peste 14 milioane de euro.

8. Despre contractele cu casele de avocatură, aceleași câteva, într-un episod separat, zilele viitoare!

Explicații scrise, despre ceea ce nu poate fi explicat

Credem că este utilă precizarea controlul a solicitat, pe lângă documente, situații, statistici, etc. și note explicative, cuprinse în anexe, așa cum se precizează în Raport, cum ar fi spre exemplu, cea solicitată pentru lămurirea aspectului cu privire la „organigramele structurilor organizatorice”: „Față de acest aspect comisia de control a solicitat explicații scrise din partea conducerii CNADNR SA, și anume, directorului general Narcis Neaga și domnului director general adjunct Ionuț Mașala.”

Fostul șef al CNADNR: „Am respectat întocmai măsurile dispuse de Parchet”

Referitor la cele două aspecte de care sunt vizat în articolul dvs. vă pot face următoarele două precizări:

Unu, raportul Corpului de Control al fostului ministru al Transporturilor, Iulian Matache, a fost în opinia mea unul care nu păstrează echidistanța profesională, care ar fi trebuit să caracterizeze un demers de control în termeni reali, obiectivi și deplin fundamentați. În schimb, concluziile nu sunt altceva decât aprecieri peiorative și pur subiective. Mai mult, autorii Raportului au ținut să facă ei înșiși precizarea că documentul nu se înscrie în categoria celor cu caracter administrativ, neputând fi atacat în contencios administrativ, așa cum, fără îndoială, aș fi făcut.

Doi, controlul judiciar este o instituție din arsenalul asigurărilor unui proces penal, al cărei obiectiv principal, înțeleg eu, este administrarea actului de justiție într-o manieră corectă și eficientă, pentru stabilirea adevărului și aplicarea măsurilor care se impun, în conformitate cu rigorile legii. El se manifestă în limite și condiții foarte clar determinate (cum este și cazul meu), însă în deplină conformitate cu respectarea drepturilor civile dispuse și asigurate de Constituție. În consecință, controlul judiciar nu poate împiedica o persoană să desfășoare munca pentru care s-a calificat, în condițiile existente la data institurii măsurii. Ceea ce vă pot declara acum este că am respectat întocmai absolut toate măsurile dispuse de Parchet și că nu am folosit prezența mea profesională în instituție pentru a influența actul de justiție.

În functie de dezvoltarea subiectului, îmi rezerv dreptul de a vă remite în zilele următoare precizări punctuale sau un drept la replică.

NEAGA Narcis, Director Direcția Concesiuni din cadrul CNADNR

Narcis Neaga, sub un control judiciar ridicol: merge la birou, acolo unde este coleg de serviciu cu colegii de dosar

Așa cum am spus, Punctul 4 al Raportului Corpului de Control al Ministrului Transporturilor îl tratăm separat. Facem asta, pentru că el conține cea mai gravă acuzație rezultată din constatările inspectorilor. În acest Punct 4, inspectorii Corpului de Control al Ministrului Transporturilor au constatat motivele gravei situații înregistrate cu ocazia construirii și recepției Lotului 3 din Autostrada Orăștie- Sibiu.

FOTO: Narcis Neaga

Un italiano vero!

Constructorul acestei lucrări a fost firma italienească Salini-Impregilio. Activitatea de cosultanță la lucrare(dirigenție, mai pe înțeles) a fost asigurată de Consitrans, o firmă românească de specialitate, una dintre puținele în măsură să asigure respectarea prevederilor și standardelor europene obligatorii, conținute de așa-numitele „Condiții FIDIC”. În momentul în care consultantul Consitrans a ajuns cu rapoartele de neconformități permanente la cifra de 276 și nu părea că se va opri, ceea ce pe italieni îi obliga la rigori costisitoare, directorul general al CNADNR, de la acea vreme, Narcis Neaga, a decis rezilierea contractului de consultanță. Rezilierea fără motive legale a contractului cu Consitrans a atras plata unor despagubiri imense, de 700 000 de euro. Ulterior, a încredințat această activitate unor salariați de la Direcția Regională de Drumuri și poduri Brașov, lipsiți de experiența obligatoriunecesară și aflați în postură incompatibilă dată de subordonarea față de CNANDR.

Risc pentru viața șoferilor

După ce s-a scăpat de rigorile Consitrans, imediat s-au închis toate neconformitățile, iar în următorul pas, Compania a recepționat segmentul de Autostrada cu deficiențe majore de execuție. Acestea erau și sunt atât de grave, încât prof. univ. dr. Sanda Manea le-a așezat în categorie de risc pentru viața participanților la traficul auto, într-o expertiză efectuată, aflată și ea în Raportul Corpului de Control.

Odată recepționată lucrarea, constructorul italian a fost descărcat de răspundere cu privire la deficiențele lucrării, urmând ca, totuși, un eventual proces să decidă în această privință. Potrivit poziției exprimate în Raport, recepția prematură a tronsonului de Autostradă de către Companie a însemnat, de fapt, preluarea nejustificată a unor riscuri majore.

Control judiciar cu „apropiere” de ceilalți inculpati

Pe scurt, aceasta este obiectul dosarului penal deschis de DNA împotriva fostului director general al CNADNR, Narcis Neaga, acuzat de „abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit” și a altora. Acesta este și motivul pentru care împotriva lui Narcis Neaga, DNA a luat măsura controlului juduciar care, printre altele, potrivit Ordonantei, prevede interdicția de a se „apropia de celalți inculpați/alți participanți la comiterea infracțiunii/martorii din dosar și să nu comunice cu aceștia direct sau indirect, pe nicio cale”.

Cu toate acestea, Narcis Neaga, acum directorul Direcției Concesiuni, merge zilnic la biroul său aflat în incinta clădirii Companiei și participă la toate activitățile din fișa postului său, chiar dacă acestea prespun „apropierea de de celalți inculpați/ alți participanți la comiterea infracțiunii/martorii din dosar”, căci îi sunt colegi de serviciu.

Grupul de inițiativă pentru „Restructurarea si Reprofesionalizarea CNADNR” organizează conferința de presă „Infrastructura rutieră, încotro?”, astăzi , 4 Aprilie, 2016, ora 11, la Hotel Ibis (fost Nord), et. 1, sala Enescu-B, unde urmeaza să fi dezbatută problematica legată de situația extrem de gravă în care se află CNADNR.